Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene

Peste 500 de milioane de euro oferite prin Programul Operational Sectorial, cele mai vanate de antreprenori
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru acce­sarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de mili­oa­ne de euro pentru care au semnat con­tracte cu Ministerul pentru Intre­prin­deri Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „perfor­man­ta” de a absorbi doar 3% din fon­du­rile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anun­tat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 mi­liar­de de euro, bani pusi la dispozitia secto­rului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati secto­ru­lui IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cres­terea competitivitatii prin Pro­gra­mul Operational Sectorial Cres­te­rea Com­pe­ti­tivitatii Economice si inca 36 de mi­lioane de euro pentru dez­vol­tarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Euro­pea­na in 2010 pentru sprijinirea si dezvol­ta­rea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorb­tiei fondurilor euro­pe­ne. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect euro­pean, nu au sus­ti­ne­rea necesara elaborarii proiec­tului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de co­fi­nan­tare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele de­di­cate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiec­telor. In plus, an­tre­prenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depu­ne­rii proiec­tului pana la aflarea ver­dic­tului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fon­du­rilor europene a fost deprecierea con­tinua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achi­zi­tiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eli­gibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte im­pu­se de UE. Asa se face ca, anul trecut, in­tre­prin­za­torii finantati de Uniunea Eu­ropeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pen­tru care au sem­nat contracte cu Ministerul pen­tru Intre­prinderi Mici si Mijlocii, pe mo­tiv ca nu se as­tep­tau ca proiec­te­le lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dez­vol­tarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si intro­du­ce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intre­prin­derile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infra­struc­tura, sa se conec­teze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calcu­la­toare si software. Programul este impar­tit pe cinci axe, fiecare dintre ele cu­prinzand mai multe scheme de finan­tare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Roma­nia. Printre nou­tati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, spri­jin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea struc­turilor de sprijin al afacerilor de interes natio­nal si international si sprijin pentru inte­grarea intreprinderilor in lanturi de fur­nizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja con­sacrate ale POS: sprijin pentru inves­titii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pen­tru imple­men­tarea stan­dardelor in­ter­nationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si in­ternatio­na­li­zare. Pro­gra­mul Opera­tio­nal Sectorial - Cres­terea Com­petitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de mi­lioane de euro, iar pentru 2009 sumele alo­cate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pen­tru ca mediul ban­car a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in mis­­care un sector eco­nomic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au in­ce­put noul an cu o atitudine pro-bu­si­ness menita sa re­in­noa­de prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga plat­forma anticriza, cu solutii pentru dife­rite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor co­merciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abo­na­mentul bancar, care permite reducerea chel­tuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intre­prin­zatorului Roman si serviciile de con­siliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finan­tarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea inves­titiilor de capital si a proiectelor intre­prinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Opera­tional Sectorial si Progra­mului Opera­tional Re­gional.
In plus, Exim­Bank a lansat mai mul­te produse pen­tru fir­me­le si auto­ritatile publice care au proiecte finan­tate din fon­duri struc­tu­rale, banca oferind posibilitati de cofi­nan­tare si pre­fi­nan­tare.
De asemenea, EximBank ofera scri­sori de intentie prin care isi exprima dispo­nibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiec­tului, in conditiile in care proiectele benefi­ciarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este con­trac­­tat imprumutul.

Sursa: www.financiarul.com

BCR: Cei care vor fonduri europene sa vorbeasca mai intai cu banca

Firmele care vor sa aplice pentru fonduri europene ar trebui sa discute cu bancile posibilitatile de finantare inainte de a demara procedurile pentru obtinerea banilor europeni, deoarece se gasesc foarte greu solutii de finantare care sa se plieze pe un proiect gata aprobat, spun reprezentantii BCR, cea mai mare banca de pe piata.
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.

Sursa: www.zf.ro