Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut marţi, 18 mai 2010, o conferinţă de presă la sediul MADR, pentru a anunţa încheierea primei părţi a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă (SAPS) şi achitarea, către fermieri, a restanţelor financiare aferente anului 2009.
De asemenea, ministrul a prezentat stadiul plăţilor şi autorizărilor la plată pentru campania 2009, precum şi stadiul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a Măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, Măsurii 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi a Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Pentru campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, în intervalul 01 martie – 17 mai 2010 au fost depuse 1.053.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că „această campanie s-a desfăşurat cu succes, având în vedere că, pentru 5,2 milioane hectare, 237.000 de fermieri au depus cereri de plată prin accesarea aplicaţiei APIA online”. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, prezent la conferinţă, a subliniat că această suprafaţă reprezintă 60% din suprafaţa totală solicitată la plată, ceea ce evidenţiază reuşita programului, având în vedere faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2 – 3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finanţării să atingă un astfel de procent.
În privinţa plăţilor restante pentru 2009 – în valoare totală de 1,68 miliarde lei – , acestea au fost achitate în proporţie de 99,6%. Restul de 0,4 % urmează a fi achitate în cursul acestei săptămâni.
Referitor la măsurile din PNDR amintite mai sus, ministrul agriculturii a declarat că „pentru Măsura 322, suma de 1,54 miliarde euro este angajată integral, în urma celor două sesiuni de depunere care s-au desfăşurat în noiembrie-decembrie 2008 şi iunie-iulie 2009. Deşi aceasta este suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, în momentul de faţă putem spune că fondurile sunt epuizate”.
Pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, au fost depuse peste 12.000 de cereri. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat această măsură, MADR va introduce o sesiune suplimentară de depunere în vară, înaintea celei din septembrie 2010.
Sursa: Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 18-05-2010
Se afișează postările cu eticheta fonduri europene. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fonduri europene. Afișați toate postările
marți, 18 mai 2010
vineri, 30 aprilie 2010
APDRP anunţă lansarea,în perioada 3–31 mai 2010,acelei de-a şasea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura121 din cadrul PNDR
Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” se încadreaza în Axa I – „Cresterea
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
joi, 29 aprilie 2010
marți, 27 aprilie 2010
marți, 20 aprilie 2010
marți, 13 aprilie 2010
marți, 6 aprilie 2010
luni, 5 aprilie 2010
vineri, 12 martie 2010
luni, 8 martie 2010
miercuri, 3 martie 2010
Ce poti face cu 25.000 euro de la UE daca esti tanar?
Apropo de Masura 112-Instalarea tinerilor fermierilor.
luni, 1 martie 2010
Bani pentru proiecte
Ieri, în cadrul unei videoconferinţe, prim-ministrul Emil Boc a adus la cunoştinţa prefecţilor că în Monitorul Oficial de astăzi va fi publicată o ordonanţă de urgenţă pentru sprijinirea
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
miercuri, 24 februarie 2010
Ce să faci şi de ce să te fereşti când vrei bani europeni
SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale.
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
AM POR a publicat un nou corrigendum pentru DMI 4.3.
AM POR a emis al doilea corrigendum pentru DMI 4.3. „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor”. Impreuna cu textul acestuia a fost publicat si Ghidul Solicitantului consolidat, care include elementele modificate.
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene
Peste 500 de milioane de euro oferite prin Programul Operational Sectorial, cele mai vanate de antreprenori
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Riscam sa pierdem 19 mld. € din cauza gradului scazut de absorbtie a fondurilor UE
Romania ar putea risca sistarea finantarilor europene aferente perioadei 2007-2013 daca in decembrie 2010 bilantul Comisiei Europene privind gradul de absorbtie a banilor comunitari este unul negativ. Nu este vorba despre pierderea sumelor ramase necheltuite in intervalul 2007-2010 (potrivit regulii „n+3” care stipuleaza ca daca fondurile alocate in anul „n” nu sunt cheltuite pana in anul n+3”, statul membru pierde ceea ce nu a consumat), ci despre ratarea intregului pachet financiar negociat la aderarea la UE. Acesta consta in 19,21 mld. euro, din care Romania a reusit sa atraga cel mult 10%. Informatia provine din surse apropiate Comisiei Europene, care au declarat pentru „Financiarul” ca aceasta sanctiune fara precedent in istoria blocului comunitar ar putea constitui o reactie la gravele sincope inregistrate in derularea proiectelor cu finantare europeana. Este o consecinta a blocarii intregului proces de catre guvernul de la Bucuresti, prin politizarea excesiva a structurilor care gestioneaza fondurile europene, blocarea posturilor, concedierea functionarilor si prin tergiversarea nepermis de indelungata a onorarii platilor catre beneficiari.
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
marți, 23 februarie 2010
BCR: Cei care vor fonduri europene sa vorbeasca mai intai cu banca
Firmele care vor sa aplice pentru fonduri europene ar trebui sa discute cu bancile posibilitatile de finantare inainte de a demara procedurile pentru obtinerea banilor europeni, deoarece se gasesc foarte greu solutii de finantare care sa se plieze pe un proiect gata aprobat, spun reprezentantii BCR, cea mai mare banca de pe piata.
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
duminică, 21 februarie 2010
POS Mediu a raspuns plangerii ONG-urilor
POS Mediu a raspuns in 15 februarie 2010 scrisorii trimise in data de 25.10 2009 de catre Coalitia ONG-urilor de monitorizare a FS, privind raportul “30 de sesizari” din cadrul proiectului 112 pentru Fonduri Structrale, prin care se dorea facilitarea colaborarii intre institutiile publice si beneficiari, cu referire la Axa 4.
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
sâmbătă, 20 februarie 2010
DMI 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism si cresterea calitatii serviciilor turistice"
Introducere
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
