Fondurile disponibile pentru Masura 312 “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi” sunt de 95.857.420 Euro. Suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 312 este de 200.000 Euro.Depunerea proiectelor pentru Măsura 312 se va face la sediile OJPDRP, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri.Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă măsurii 312 este: 15 iulie 2010, ora 12.00.
Sursa: APDRP
Se afișează postările cu eticheta fonduri nerambursabile. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fonduri nerambursabile. Afișați toate postările
duminică, 4 iulie 2010
luni, 31 mai 2010
O noua sesiune de depunere proiecte la Masurile 112 si 123 din PNDR!
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(APDRP)anunţă lansarea în perioada 1–30 iunie 2010 a celei de-a treia sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 112 si a celei de-a zecea sesiuni de cereri de proiecte pentru Masura 123 din cadrul PNDR.
Fondurile disponibile pentru Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de50.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 112 este de 25.000 Euro.
Fondurile disponibile pentru Măsura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” sunt de 170.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3.000.000 Euro.
SURSA: APDRP
Fondurile disponibile pentru Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de50.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 112 este de 25.000 Euro.
Fondurile disponibile pentru Măsura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” sunt de 170.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3.000.000 Euro.
SURSA: APDRP
vineri, 21 mai 2010
marți, 18 mai 2010
Inca o sesiune in vara pentru Masura 141-"Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta"!
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut marţi, 18 mai 2010, o conferinţă de presă la sediul MADR, pentru a anunţa încheierea primei părţi a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă (SAPS) şi achitarea, către fermieri, a restanţelor financiare aferente anului 2009.
De asemenea, ministrul a prezentat stadiul plăţilor şi autorizărilor la plată pentru campania 2009, precum şi stadiul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a Măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, Măsurii 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi a Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Pentru campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, în intervalul 01 martie – 17 mai 2010 au fost depuse 1.053.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că „această campanie s-a desfăşurat cu succes, având în vedere că, pentru 5,2 milioane hectare, 237.000 de fermieri au depus cereri de plată prin accesarea aplicaţiei APIA online”. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, prezent la conferinţă, a subliniat că această suprafaţă reprezintă 60% din suprafaţa totală solicitată la plată, ceea ce evidenţiază reuşita programului, având în vedere faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2 – 3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finanţării să atingă un astfel de procent.
În privinţa plăţilor restante pentru 2009 – în valoare totală de 1,68 miliarde lei – , acestea au fost achitate în proporţie de 99,6%. Restul de 0,4 % urmează a fi achitate în cursul acestei săptămâni.
Referitor la măsurile din PNDR amintite mai sus, ministrul agriculturii a declarat că „pentru Măsura 322, suma de 1,54 miliarde euro este angajată integral, în urma celor două sesiuni de depunere care s-au desfăşurat în noiembrie-decembrie 2008 şi iunie-iulie 2009. Deşi aceasta este suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, în momentul de faţă putem spune că fondurile sunt epuizate”.
Pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, au fost depuse peste 12.000 de cereri. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat această măsură, MADR va introduce o sesiune suplimentară de depunere în vară, înaintea celei din septembrie 2010.
Sursa: Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 18-05-2010
De asemenea, ministrul a prezentat stadiul plăţilor şi autorizărilor la plată pentru campania 2009, precum şi stadiul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a Măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, Măsurii 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi a Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Pentru campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, în intervalul 01 martie – 17 mai 2010 au fost depuse 1.053.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că „această campanie s-a desfăşurat cu succes, având în vedere că, pentru 5,2 milioane hectare, 237.000 de fermieri au depus cereri de plată prin accesarea aplicaţiei APIA online”. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, prezent la conferinţă, a subliniat că această suprafaţă reprezintă 60% din suprafaţa totală solicitată la plată, ceea ce evidenţiază reuşita programului, având în vedere faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2 – 3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finanţării să atingă un astfel de procent.
În privinţa plăţilor restante pentru 2009 – în valoare totală de 1,68 miliarde lei – , acestea au fost achitate în proporţie de 99,6%. Restul de 0,4 % urmează a fi achitate în cursul acestei săptămâni.
Referitor la măsurile din PNDR amintite mai sus, ministrul agriculturii a declarat că „pentru Măsura 322, suma de 1,54 miliarde euro este angajată integral, în urma celor două sesiuni de depunere care s-au desfăşurat în noiembrie-decembrie 2008 şi iunie-iulie 2009. Deşi aceasta este suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, în momentul de faţă putem spune că fondurile sunt epuizate”.
Pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, au fost depuse peste 12.000 de cereri. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat această măsură, MADR va introduce o sesiune suplimentară de depunere în vară, înaintea celei din septembrie 2010.
Sursa: Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 18-05-2010
vineri, 30 aprilie 2010
APDRP anunţă lansarea,în perioada 3–31 mai 2010,acelei de-a şasea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura121 din cadrul PNDR
Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” se încadreaza în Axa I – „Cresterea
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
joi, 29 aprilie 2010
marți, 27 aprilie 2010
luni, 5 aprilie 2010
Termenul limită pentru schemele de ajutor de stat pe POSDRU a fost prelungit
AM POSDRU a anuntat prelungirea termenului limita pentru transmiterea electronica a cererilor de finantare in cadrul schemelor de ajutor de stat, de pe 31 martie 2010, ora 16:00, cand ar fi trebuit sa se inchida, pana pe 30.11.2010, ora 16:00.
Decizia de prelungire a termenului de depunere se aplica doar pentru urmatoarele scheme de finantare:
- „Sprijin financiar pentru ocupare” (nr. 73)
- „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural” (nr.74)
- „Programe de mentorat pentru tinerii angajati” (nr.75)
Astfel, intreprinderile mai pot depune proiecte pana la data de 30.11.2010, ora 16:00 sau pana in momentul in care fondurile alocate fiecarei scheme vor fi utilizate integral.
Data: 31-03-2010
Sursa:www.fonduri-ue.ro
Decizia de prelungire a termenului de depunere se aplica doar pentru urmatoarele scheme de finantare:
- „Sprijin financiar pentru ocupare” (nr. 73)
- „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural” (nr.74)
- „Programe de mentorat pentru tinerii angajati” (nr.75)
Astfel, intreprinderile mai pot depune proiecte pana la data de 30.11.2010, ora 16:00 sau pana in momentul in care fondurile alocate fiecarei scheme vor fi utilizate integral.
Data: 31-03-2010
Sursa:www.fonduri-ue.ro
vineri, 12 martie 2010
luni, 1 martie 2010
Bani pentru proiecte
Ieri, în cadrul unei videoconferinţe, prim-ministrul Emil Boc a adus la cunoştinţa prefecţilor că în Monitorul Oficial de astăzi va fi publicată o ordonanţă de urgenţă pentru sprijinirea
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
miercuri, 24 februarie 2010
Ce să faci şi de ce să te fereşti când vrei bani europeni
SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale.
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
luni, 22 februarie 2010
Bani europeni pentru sustinerea agriculturii ecologice
Fermierii romani care practica agricultura ecologica vor putea accesa, in acest an, fonduri europene de circa 5 milioane de euro.
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
duminică, 21 februarie 2010
POS Mediu a raspuns plangerii ONG-urilor
POS Mediu a raspuns in 15 februarie 2010 scrisorii trimise in data de 25.10 2009 de catre Coalitia ONG-urilor de monitorizare a FS, privind raportul “30 de sesizari” din cadrul proiectului 112 pentru Fonduri Structrale, prin care se dorea facilitarea colaborarii intre institutiile publice si beneficiari, cu referire la Axa 4.
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
sâmbătă, 20 februarie 2010
POR DMI 4.3 "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Introducere
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
luni, 8 februarie 2010
Romania va absorbi un miliard de euro de la CE, pana in noiembrie 2010
Guvernul estimeaza ca Romania va atrage 1,05 miliarde euro pana in noiembrie 2010 ca plati pentru proiecte derulate cu bani europeni in domeniile transporturi, mediu, competitivitate economica, dezvoltare regionala, asistenta tehnica, resurse umane si imbunatatirea capacitatii administrative.
Sumele ar urma sa provina de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF) si Fondul de Coeziune (CF), potrivit unui document transmis de autoritatile romane Comisiei Europene, obtinut de NewsIn.
Astfel, autoritatile si-au propus sa atraga intre ianuarie si noiembrie 2010 aproape 272 milioane euro pentru sectorul transporturilor, 215 milioane euro pentru proiecte de mediu, 213 milioane euro pentru dezvoltare regionala, 173 milioane euro pentru competitivitate economica, precum si 6,1 milioane euro pentru asistenta tehnica.
De asemenea, autoritatile de la Bucuresti si-ar dori ca Romania sa ia in acest an fonduri europene nerambursabile de 149 milioane euro pentru dezvoltarea resurselor umane si 22 milioane euro pentru imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice.
Prognoza Romaniei privind sumele care ar urma sa fie incasate pentru proiecte din aceste domenii este una optimista, in conditiile in care, in primii trei ani de dupa intrarea in blocul comunitar, valoarea platita efectiv de Comisie pentru proiectele aflate in curs de derulare este modesta, de numai 140,6 milioane euro.
Romania a mai primit ca avansuri pentru programele aprobate 1,83 miliarde euro, potrivit documentului. Platile in avans se fac in momentul aprobarii programului, apoi au loc rambursari pe baza cheltuielilor certificate, urmand ca o plata finala sa fie facuta la sfarsitul programului.
Miercuri, premierul Emil Boc a declarat ca Romania va atrage anul acesta 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, banii urmand sa grabeasca iesirea din criza, insa nu a dat detalii despre felul acestora, respectiv fonduri structurale, fonduri de preaderare (ISPA si Phare) sau fonduri pentru agricultura.
"Romania va atrage, in 2010, 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, bani care, coroborat cu cresterea economica de 1,3%, ne vor ajuta sa iesim putin mai repede din criza economica. Guvernul trebuie sa pregateasca cadrul legal pentru ca orice firma care merge bine sa fie sprijinita", a spus Boc.
Vineri, 05 Februarie 2010, ora 19:10 Sursa: NewsIn
Sumele ar urma sa provina de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF) si Fondul de Coeziune (CF), potrivit unui document transmis de autoritatile romane Comisiei Europene, obtinut de NewsIn.
Astfel, autoritatile si-au propus sa atraga intre ianuarie si noiembrie 2010 aproape 272 milioane euro pentru sectorul transporturilor, 215 milioane euro pentru proiecte de mediu, 213 milioane euro pentru dezvoltare regionala, 173 milioane euro pentru competitivitate economica, precum si 6,1 milioane euro pentru asistenta tehnica.
De asemenea, autoritatile de la Bucuresti si-ar dori ca Romania sa ia in acest an fonduri europene nerambursabile de 149 milioane euro pentru dezvoltarea resurselor umane si 22 milioane euro pentru imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice.
Prognoza Romaniei privind sumele care ar urma sa fie incasate pentru proiecte din aceste domenii este una optimista, in conditiile in care, in primii trei ani de dupa intrarea in blocul comunitar, valoarea platita efectiv de Comisie pentru proiectele aflate in curs de derulare este modesta, de numai 140,6 milioane euro.
Romania a mai primit ca avansuri pentru programele aprobate 1,83 miliarde euro, potrivit documentului. Platile in avans se fac in momentul aprobarii programului, apoi au loc rambursari pe baza cheltuielilor certificate, urmand ca o plata finala sa fie facuta la sfarsitul programului.
Miercuri, premierul Emil Boc a declarat ca Romania va atrage anul acesta 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, banii urmand sa grabeasca iesirea din criza, insa nu a dat detalii despre felul acestora, respectiv fonduri structurale, fonduri de preaderare (ISPA si Phare) sau fonduri pentru agricultura.
"Romania va atrage, in 2010, 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, bani care, coroborat cu cresterea economica de 1,3%, ne vor ajuta sa iesim putin mai repede din criza economica. Guvernul trebuie sa pregateasca cadrul legal pentru ca orice firma care merge bine sa fie sprijinita", a spus Boc.
Vineri, 05 Februarie 2010, ora 19:10 Sursa: NewsIn
duminică, 7 februarie 2010
Fondurile UE, ultima sansa de repornire a „motoarelor economiei“
Statul trebuie sa faca un efort birocratic pentru repornirea „motoarelor economiei“
Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fondurilor europene, cu care s-ar putea finanta programe de relansare a economiei. Aprecierile acestora sunt in ton cu declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bucuresti nu a luat masuri pentru a reporni motoarele economiei si i-a recomandat acestuia sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene pentru a investi in infrastructura si a relansa economia. Managerii din „economia reala” atrag atentia ca este nevoie de simplificarea procedurilor si de masuri aditionale, de natura fiscala sau administrativa.
Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al producatorului de vinuri Cramele Halewood, spune ca, pentru repornirea economiei, sunt necesare investitiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fiscalitatii si reducerea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La acestea se adauga stimularea sistemului bancar pentru a reincepe acordarea de credite si stimularea investitiilor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura relevata de domnul Franks, care nu necesita ca Guvernul sa se imprumute la fel de mult”, a adaugat Muntean.
Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma&Asociatii, spune ca statul roman este lipsit de instrumentele adecvate si de resursele financiare pentru o implicare directa si energica in economie, astfel incat aceasta sa reporneasca. „Jeffrey Franks recomanda Executivului o implicare mai ampla in procedurile administra-tive de elaborare si avizare a documentatiilor necesare accearii fondurilor europene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.
De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.
Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al firmei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.
Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezvoltarea agresiva a proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene sau in parteneriat public-privat, introducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul structurilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.
Dobanzile mari - o piedica
Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.
Radu Cimponeriu, directorul general al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestionarea fondurilor structurale si de controlul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca recomandarea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondurilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majorarea plafonului garantiilor guvernamentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guvernamentale.
Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2
Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine sperante in programul de investitii publice.
Presedintele Asociatiei Romane a Antre¬prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a declarat ca fondurile structurale reprezinta una dintre posibilitatile de finantare cele mai disponibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.
Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investitii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Executivul nu va adopta masuri foarte rapid.
Un nou discurs sec al premierului
Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).
„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor¬mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, proiect extrem de important pentru asigurarea predictibilitatii cheltuirii banului public”, a spus prim-ministrul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Financiarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fiscale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.
Critici dure din partea opozitiei
Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dumneavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.
Sursa:www.financiarul.com
Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fondurilor europene, cu care s-ar putea finanta programe de relansare a economiei. Aprecierile acestora sunt in ton cu declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bucuresti nu a luat masuri pentru a reporni motoarele economiei si i-a recomandat acestuia sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene pentru a investi in infrastructura si a relansa economia. Managerii din „economia reala” atrag atentia ca este nevoie de simplificarea procedurilor si de masuri aditionale, de natura fiscala sau administrativa.
Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al producatorului de vinuri Cramele Halewood, spune ca, pentru repornirea economiei, sunt necesare investitiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fiscalitatii si reducerea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La acestea se adauga stimularea sistemului bancar pentru a reincepe acordarea de credite si stimularea investitiilor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura relevata de domnul Franks, care nu necesita ca Guvernul sa se imprumute la fel de mult”, a adaugat Muntean.
Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma&Asociatii, spune ca statul roman este lipsit de instrumentele adecvate si de resursele financiare pentru o implicare directa si energica in economie, astfel incat aceasta sa reporneasca. „Jeffrey Franks recomanda Executivului o implicare mai ampla in procedurile administra-tive de elaborare si avizare a documentatiilor necesare accearii fondurilor europene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.
De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.
Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al firmei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.
Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezvoltarea agresiva a proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene sau in parteneriat public-privat, introducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul structurilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.
Dobanzile mari - o piedica
Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.
Radu Cimponeriu, directorul general al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestionarea fondurilor structurale si de controlul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca recomandarea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondurilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majorarea plafonului garantiilor guvernamentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guvernamentale.
Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2
Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine sperante in programul de investitii publice.
Presedintele Asociatiei Romane a Antre¬prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a declarat ca fondurile structurale reprezinta una dintre posibilitatile de finantare cele mai disponibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.
Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investitii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Executivul nu va adopta masuri foarte rapid.
Un nou discurs sec al premierului
Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).
„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor¬mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, proiect extrem de important pentru asigurarea predictibilitatii cheltuirii banului public”, a spus prim-ministrul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Financiarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fiscale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.
Critici dure din partea opozitiei
Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dumneavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.
Sursa:www.financiarul.com
luni, 1 februarie 2010
Modificari aduse procedurilor de achizitii publice pentru proiectele din cadrul PNDR
25 ianuarie 2010
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a modificat o serie de aspecte din procedura pentru desfasurarea achizitiilor din cadrul PNDR. Modificarile au intrat deja in vigoare, fiind aplicate cu incepere din data de 11 ianuarie 2010. Astfel, beneficiarii privati care vor semna contracte de finantare cu o valoarea mai mare de 50.000 de euro cu APDRP dupa aceasta data vor fi obligati ca, pentru licitatiile pe care urmeaza sa le organizeze, sa solicite ofertantilor care participa la licitatie minim trei oferte conforme. Concomitent, pentru anumiti beneficiari ai Masurii 121, aflati pe o lista aprobata de APDRP, in momentul primei depuneri a dosarelor de achizitii pentru avizare, se va solicita sa prezinte acordul de mediu si documentul legal de autorizare a persoanelor fizice.Este vorba despre acei beneficiari care au depus cererea de finantare fara acordul de mediu sau care erau persoane fizice la acel moment, luandu-si angajamentul sa prezinte ulterior, atat documentul de autorizare, cat si adresa din partea Agentiei judetene de Protectie a Mediului.Beneficiarii privati vor desfasura obligatoriu achizitiile conform Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare daca indeplinesc prevederile articolului 9 din acest act normativ. Mai precis, daca cumulativ beneficiaza de un sprijin financiar mai mare de 50% din valoarea proiectului si valoarea contractelor de bunuri si servicii depaseste 200.000 de euro, iar contractele pentru efectuarea de lucrari este peste 2.500.000 de euro.Beneficiarii privati care nu indeplinesc aceste conditii pot aplica, daca doresc, prevederile legislatiei nationale in domeniul achizitiilor publice. APDRP face precizarea ca achizitiile pentru serviciile de elaborare a proiectelor tehnice, intocmirea studiilor de fezabilitate si consultanta elaborate înainte de semnarea contractelor de finantare raman valabile, urmand ca toate celelalte achizitii efectuate dupa contractare sa fie efectuate conform noilor proceduri.
Sursa: www.apdrp.ro
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a modificat o serie de aspecte din procedura pentru desfasurarea achizitiilor din cadrul PNDR. Modificarile au intrat deja in vigoare, fiind aplicate cu incepere din data de 11 ianuarie 2010. Astfel, beneficiarii privati care vor semna contracte de finantare cu o valoarea mai mare de 50.000 de euro cu APDRP dupa aceasta data vor fi obligati ca, pentru licitatiile pe care urmeaza sa le organizeze, sa solicite ofertantilor care participa la licitatie minim trei oferte conforme. Concomitent, pentru anumiti beneficiari ai Masurii 121, aflati pe o lista aprobata de APDRP, in momentul primei depuneri a dosarelor de achizitii pentru avizare, se va solicita sa prezinte acordul de mediu si documentul legal de autorizare a persoanelor fizice.Este vorba despre acei beneficiari care au depus cererea de finantare fara acordul de mediu sau care erau persoane fizice la acel moment, luandu-si angajamentul sa prezinte ulterior, atat documentul de autorizare, cat si adresa din partea Agentiei judetene de Protectie a Mediului.Beneficiarii privati vor desfasura obligatoriu achizitiile conform Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare daca indeplinesc prevederile articolului 9 din acest act normativ. Mai precis, daca cumulativ beneficiaza de un sprijin financiar mai mare de 50% din valoarea proiectului si valoarea contractelor de bunuri si servicii depaseste 200.000 de euro, iar contractele pentru efectuarea de lucrari este peste 2.500.000 de euro.Beneficiarii privati care nu indeplinesc aceste conditii pot aplica, daca doresc, prevederile legislatiei nationale in domeniul achizitiilor publice. APDRP face precizarea ca achizitiile pentru serviciile de elaborare a proiectelor tehnice, intocmirea studiilor de fezabilitate si consultanta elaborate înainte de semnarea contractelor de finantare raman valabile, urmand ca toate celelalte achizitii efectuate dupa contractare sa fie efectuate conform noilor proceduri.
Sursa: www.apdrp.ro
Absorbtia fondurilor, prioritate? 10 luni pentru aprobarea proiectelor, 7 luni pentru semnarea contractelor, 4 luni pentru rambusarea banilor
ONG-uri, sindicate si patronate au tras un semnal de alarma cu privire la blocajele majore in absorbtia fondurilor europene printr-o scrisoare trimisa premierului Boc, marti, 26 ianuarie 2009. Principalele cauze tin de birocratia excesiva, lipsa personalului din AM-uri si relatia deficitara pe care o au acestia cu solicitantii si beneficiarii de finantari.Problemele identificate:Perioada dintre momentul depunerii cererilor de finantare si primirea raspunsurilor poate ajunge pana la 10 luni. De ex. proiectele depuse la 12 decembrie 2008 in cadrul axei privind sustinerea e-economiei, POSCCE, au primit raspuns abia in octombrie 2009, iar contractele nu s-au semnat nici pana acum.Perioada dintre momentul aprobarii cererilor de finantare si cel al semnarii contractelor poate ajunge pana la 7 luni, de ex. pentru proiectele POR aprobate in iunie 2009 nu au fost semnate contracte de finantare.Perioada de evaluare a rapoartelor intermediare si de rambursare a banilor dureaza peste 4 luni si nu 45 de zile, asa cum este prevazut in contractele de finantare. Semantarii nu au uitat sa-i aminteasca primului ministru ca, la inceputul guvernarii (decembrie 2009), acesta a declarat ca mecanismul depunerii si evaluarii cererilor de finantare va fi eficientizat, astfel incat solicitantii de fonduri din instrumentele structurale carora li se aproba cererile sa primeasca banii in 30 de zile de la depunerea cererilor.Imposibilitatea, in momentul de fata, de recuperare a TVA. Beneficiarii de fonduri din instrumente structurale sunt nevoiți sa asigure din resurse proprii TVA-ul.Comunicarea deficitara dintre AM-uri/OI-uri si solicitanti. Aceasta se desfasoara exclusiv telefonic, iar raspunsurile oferite solicitantilor sau beneficiarilor de proiecte finantate din fonduri structurale la intrebari similare difera in functie de interpretarea personala. Cauze identificate:Principala cauza a disfunctionalitatilor este birocratia excesiva atat in procesul de solicitare de fonduri si de evaluare a solicitarilor, cat si in procesul de incheiere a contractelor si pe parcursul derularii acestora. Aceeasi cauza a fost semnalata si de http://www.fonduri-structurale.ro/ in anul 2008 cand, aproape o treime (29,91%) dintre utilizatorii portalului au considerat „Birocratia excesiva (numarul mare de avize si documente solicitate pentru intocmirea dosarului de finantare)” ca fiind principala problema a gestionarii fondurilor structurale în Romania.O alta cauza identificata a fost si lipsa personalului din AM-uri. La AM POS DRU, la data de 1 octombrie 2009 exista un deficit de personal de 31,82% (28 de posturi vacante). In prezent, la intocmirea si semnarea contractelor pentru sutele de cereri de finantare care au fost aprobate în toamna anului 2009, lucreaza o singura persoana, iar de monitorizarea celor peste 1.400 de proiecte aflate in derulare si de aprobarea rapoartelor tehnice si a eliberarii transelor de rambursare se ocupa, in cadrul AM POS DRU, doar doua persoane.Semnatarii cer Primului Ministru adoptarea unor masuri de urgenta pentru deblocarea accesarii si utilizarii de fonduri din instrumente structurale.Descarca scrisoarea Mirela Sacalus www.fonduri-structurale.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
