In urma cu peste 20 de ani, Romania era unul dintre cei mai mari producatori de carne de porc din Europa. Astazi, desi industria s-a micsorat considerabil, avem sansa sa o redresam, cred specialistii internationali, chiar daca drumul va fi lung si anevoios.
Inainte de 1989, Romania crestea aproximativ 18 - 19 milioane de porci pe an, iar o mare parte din productie era destinata pietei din Rusia, potrivit unui fost oficial al Comtim, una dintre cele mai mari ferme de porci de stat din Romania, Dan Stanica.
"Era un barter: in schimbul carcaselor inghetate, primeam electricitate si gaz", a spus Stanica, citat de PigProgress.net.
El adauga faptul ca, dupa Revolutie, o mare parte din cele 800.000 de unitati de productie au fost fie privatizate, fie inchise, iar, pana in 1996, 85% din carnea de porc consumata pe plan intern era din import.
Insa, de atunci, lucrurile au inceput sa se schimbe, odata cu intrarea pe piata a marilor investitori straini. Unul dintre cei mai importanti a fost Big Dutchman, unde Stanica lucreaza in prezent drept manager de vanzari, care s-a implicat in construirea de infrastructura, cum ar fi depozitele si punctele de vanzare. Potrivit datelor companiei, Big Dutchman a fost implicata in aproximativ 80% din constructiile de centre de productie pentru carne de porc si pasare.
Intrarea in UE a schimbat regulile jocului
De-a lungul timpului, industria de profil din Romania a trebuit sa se reinventeze, spune Stanica, insa intrarea in Uniunea Europeana a adus schimbari semnificative in bine.
"Intrarea in UE ne-a deschis multe usi, dar ne-a deschis si mintile. Am luat cunostinta de mai multe tehnologii si de mai multe rase de porci. In plus, exista o serie de programe de finantare la care crescatorii romani pot apela. De la intrarea in UE, Romania a beneficiat de sprijin financiar de aproximativ 100 de milioane de euro. Oricine investeste acum primeste inapoi 50% din bani", a adaugat Stanica.
Totusi, dezvoltarea are si parti negative, potrivit lui Lars Ole Madsen, director de vanzari la producatorul danez Vitfoss, prezent in Romania din 2005, care are o cota de piata de 15%. "Productia din Romania a fost favorizata, pana acum, de preturi mai competitive comparativ cu nordul Europei, insa, in ultimul timp, acest avantaj s-a diminuat. Retelele de supermarketuri sunt atat de mari, incat au preluat total controlul asupra pietei", a spus Madsen.
De asemenea, intrarea in Uniunea Europeana a provocat si o mai mare concurenta intre producatori. "Concurenta din partea companiilor europene a fortat fermierii sa fie mai eficienti si multe ferme au disparut. Productia a scazut dramatic, crescand importurile. Din acest motiv, investitorii straini vad adevarate oportunitati in Romania", a explicat Arpad Csiza, manager de vanzari la Hunland Trade, o companie de transport de animale olandezo-maghiara.
In prezent, Romania are aproximativ 130.000 de unitati de productie, 50.000 dintre ele fiind detinute de Smithfield, care a luat locul Comtim. In 2007, mai multi porci au fost gasiti bolnavi, iar compania a fost nevoita sa sacrifice 50.000 de animale, fiind fortata sa-si amane planurile de expansiune.
Pentru 2010, Smithfield nu a anuntat planul de investitii, iar aceasta ezitare a fost ceva frecvent in piata de profil din Romania, in ultimii ani.
In parte din cauza crizei financiare, investitorilor le este din ce in ce mai greu sa dezvolte afaceri in Romania, avand in vedere ratele de dobanda mari.
De ce este nevoie pentru redresare?
Desi multi investitori sunt interesati de piata locala de profil, acestia isi pun, insa, multe intrebari, inainte sa inceapa dezvoltarea. Una dintre acestea este unde s-ar afla cel mai apropiat abator, comparativ cu ferma lor. Desi pare ciudat, este un lucru extrem de important, avand in vedere lipsa de infrastructura rutiera din Romania.
Potrivit estimarilor, in prezent, se cresc aproximativ doua milioane de porci in fermele comerciale si 2,5 - 3 milioane in gospodarii, ceea ce reprezinta 30 - 40% din cererea totala din tara.
Pentru a produce destul pentru consumul intern, ar fi nevoie de 10 milioane de porci anual, potrivit lui Daniel Bartels, manager de vanzari la nivel regional la Big Dutchman. "Daca ritmul dezvoltarii este similar anilor 2004 - 2007, dezvoltarea va mai dura opt - noua ani", a spus acesta.
"Nu exista indoiala ca, in urmatorii ani, Romania va inregistra o dezvoltare accelerata a productiei", a intarit ideea si Madsen, de la firma Vitfoss. "Productia din curtea casei este, inca, mai extinsa decat cea industriala. Va dura multa vreme pana cand productia va reusi sa acopere cererea de pe piata interna, prin urmare vor exista importuri masive din tarile UE, in urmatorii ani", a adaugat acesta.
De asemenea, potrivit lui Csiza, lipsa infrastructurii, a colaborarii intre fermieri, a traditiei si cunostintelor in domeniul cresterii animalelor si existenta birocratiei excesive vor amana dezvoltarea pentru cel putin cinci ani.
08 Februarie 2010, ora 07:04 Sursa: Ziare.com
Autor: Teodora Bodeanu
luni, 8 februarie 2010
Romania va absorbi un miliard de euro de la CE, pana in noiembrie 2010
Guvernul estimeaza ca Romania va atrage 1,05 miliarde euro pana in noiembrie 2010 ca plati pentru proiecte derulate cu bani europeni in domeniile transporturi, mediu, competitivitate economica, dezvoltare regionala, asistenta tehnica, resurse umane si imbunatatirea capacitatii administrative.
Sumele ar urma sa provina de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF) si Fondul de Coeziune (CF), potrivit unui document transmis de autoritatile romane Comisiei Europene, obtinut de NewsIn.
Astfel, autoritatile si-au propus sa atraga intre ianuarie si noiembrie 2010 aproape 272 milioane euro pentru sectorul transporturilor, 215 milioane euro pentru proiecte de mediu, 213 milioane euro pentru dezvoltare regionala, 173 milioane euro pentru competitivitate economica, precum si 6,1 milioane euro pentru asistenta tehnica.
De asemenea, autoritatile de la Bucuresti si-ar dori ca Romania sa ia in acest an fonduri europene nerambursabile de 149 milioane euro pentru dezvoltarea resurselor umane si 22 milioane euro pentru imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice.
Prognoza Romaniei privind sumele care ar urma sa fie incasate pentru proiecte din aceste domenii este una optimista, in conditiile in care, in primii trei ani de dupa intrarea in blocul comunitar, valoarea platita efectiv de Comisie pentru proiectele aflate in curs de derulare este modesta, de numai 140,6 milioane euro.
Romania a mai primit ca avansuri pentru programele aprobate 1,83 miliarde euro, potrivit documentului. Platile in avans se fac in momentul aprobarii programului, apoi au loc rambursari pe baza cheltuielilor certificate, urmand ca o plata finala sa fie facuta la sfarsitul programului.
Miercuri, premierul Emil Boc a declarat ca Romania va atrage anul acesta 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, banii urmand sa grabeasca iesirea din criza, insa nu a dat detalii despre felul acestora, respectiv fonduri structurale, fonduri de preaderare (ISPA si Phare) sau fonduri pentru agricultura.
"Romania va atrage, in 2010, 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, bani care, coroborat cu cresterea economica de 1,3%, ne vor ajuta sa iesim putin mai repede din criza economica. Guvernul trebuie sa pregateasca cadrul legal pentru ca orice firma care merge bine sa fie sprijinita", a spus Boc.
Vineri, 05 Februarie 2010, ora 19:10 Sursa: NewsIn
Sumele ar urma sa provina de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF) si Fondul de Coeziune (CF), potrivit unui document transmis de autoritatile romane Comisiei Europene, obtinut de NewsIn.
Astfel, autoritatile si-au propus sa atraga intre ianuarie si noiembrie 2010 aproape 272 milioane euro pentru sectorul transporturilor, 215 milioane euro pentru proiecte de mediu, 213 milioane euro pentru dezvoltare regionala, 173 milioane euro pentru competitivitate economica, precum si 6,1 milioane euro pentru asistenta tehnica.
De asemenea, autoritatile de la Bucuresti si-ar dori ca Romania sa ia in acest an fonduri europene nerambursabile de 149 milioane euro pentru dezvoltarea resurselor umane si 22 milioane euro pentru imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice.
Prognoza Romaniei privind sumele care ar urma sa fie incasate pentru proiecte din aceste domenii este una optimista, in conditiile in care, in primii trei ani de dupa intrarea in blocul comunitar, valoarea platita efectiv de Comisie pentru proiectele aflate in curs de derulare este modesta, de numai 140,6 milioane euro.
Romania a mai primit ca avansuri pentru programele aprobate 1,83 miliarde euro, potrivit documentului. Platile in avans se fac in momentul aprobarii programului, apoi au loc rambursari pe baza cheltuielilor certificate, urmand ca o plata finala sa fie facuta la sfarsitul programului.
Miercuri, premierul Emil Boc a declarat ca Romania va atrage anul acesta 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, banii urmand sa grabeasca iesirea din criza, insa nu a dat detalii despre felul acestora, respectiv fonduri structurale, fonduri de preaderare (ISPA si Phare) sau fonduri pentru agricultura.
"Romania va atrage, in 2010, 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, bani care, coroborat cu cresterea economica de 1,3%, ne vor ajuta sa iesim putin mai repede din criza economica. Guvernul trebuie sa pregateasca cadrul legal pentru ca orice firma care merge bine sa fie sprijinita", a spus Boc.
Vineri, 05 Februarie 2010, ora 19:10 Sursa: NewsIn
Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale
Cine poate desfăşura activitate pe teritoriul României
În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.
Prin activitate economică se înţelege activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obţinerii unui profit.
În baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328/2008, persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice individual şi independent, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale.
Persoanele fizice care pot desfăşura activităţi economice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.
Prin întreprindere individuală se înţelege întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.
Întreprinderea individuală care desfăşoară orice activitate economică permanent, ocazional sau temporar în România trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României şi trebuie să fie înregistrată şi autorizată în condiţiile ordonanţei de urgenţă menţionată mai sus.
Înregistrarea şi autorizarea funcţionării
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrului comerţului.
Cererea de autorizare a funcţionării va fi însoţită de documentaţia de susţinere care va cuprinde:
- carte de identitate sau paşaportul titularului întreprinderii individuale, fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul;
- document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum: contract de închiriere, de comodat, certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare;
- declaraţie de luare în spaţiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă etc., copie legalizată;
- declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;
- fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională dacă aceasta este cerută potrivit unor prevederi legale speciale;
- fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională, dacă este cazul.
Documentele care atestă pregătirea sau experienţa profesională pot fi: diploma, certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia, certificatul de competenţă profesională, cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului, declaraţia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale, atestatul de recunoaştere şi de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate, atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate în afara sistemului de învăţământ, orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.
Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.
Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă.
Obligaţii declarative
Ulterior obţinerii certificatului de înregistrare, persoanele fizice au obligaţia să se prezinte la administraţia finanţelor publice unde sunt înregistraţi, în termen de 15 zile, pentru declararea opţiunii privind modul de impozitare (în sistem real sau la normă de venit) şi pentru depunerea declaraţiei referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul respectiv. În cursul anului contribuabilii plătesc 4 tranşe de impozit anticipat stabilit de organul fiscal, urmând ca până pe data de 15 mai a anului următor să depună declaraţia cod 200 „Declaraţie privind veniturile realizate” cu veniturile şi cheltuielile efectiv realizate cu excepţia celor care sunt impuşi la normă de venit şi nu au început activitatea în luna decembrie a anului anterior. Persoanele care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real vor organiza contabilitatea în partidă simplă conform Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004.
Alte precizări
Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică în calitate de angajator persoană fizică poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă potrivit legii, şi poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, cu alţi întreprinzători persoane fizice-titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurări sociale de sănătate al asigurări pentru şomaj.
Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune dacă acesta a fost constituit, şi în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvenţă va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi ulterioare. Prin patrimoniul de afectaţiune se înţelege totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor titularului întreprinderii individuale afectate scopului exercitării unei activităţi economice.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului prin deces, prin voinţa acestuia sau ca urmare a unei înmatriculări sau a unei menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului care îl prejudiciază.
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
*
Baza legală: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328/2008.
În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.
Prin activitate economică se înţelege activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obţinerii unui profit.
În baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328/2008, persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice individual şi independent, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale.
Persoanele fizice care pot desfăşura activităţi economice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.
Prin întreprindere individuală se înţelege întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.
Întreprinderea individuală care desfăşoară orice activitate economică permanent, ocazional sau temporar în România trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României şi trebuie să fie înregistrată şi autorizată în condiţiile ordonanţei de urgenţă menţionată mai sus.
Înregistrarea şi autorizarea funcţionării
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrului comerţului.
Cererea de autorizare a funcţionării va fi însoţită de documentaţia de susţinere care va cuprinde:
- carte de identitate sau paşaportul titularului întreprinderii individuale, fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul;
- document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum: contract de închiriere, de comodat, certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare;
- declaraţie de luare în spaţiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă etc., copie legalizată;
- declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;
- fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională dacă aceasta este cerută potrivit unor prevederi legale speciale;
- fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională, dacă este cazul.
Documentele care atestă pregătirea sau experienţa profesională pot fi: diploma, certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia, certificatul de competenţă profesională, cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului, declaraţia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale, atestatul de recunoaştere şi de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate, atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate în afara sistemului de învăţământ, orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.
Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.
Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă.
Obligaţii declarative
Ulterior obţinerii certificatului de înregistrare, persoanele fizice au obligaţia să se prezinte la administraţia finanţelor publice unde sunt înregistraţi, în termen de 15 zile, pentru declararea opţiunii privind modul de impozitare (în sistem real sau la normă de venit) şi pentru depunerea declaraţiei referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul respectiv. În cursul anului contribuabilii plătesc 4 tranşe de impozit anticipat stabilit de organul fiscal, urmând ca până pe data de 15 mai a anului următor să depună declaraţia cod 200 „Declaraţie privind veniturile realizate” cu veniturile şi cheltuielile efectiv realizate cu excepţia celor care sunt impuşi la normă de venit şi nu au început activitatea în luna decembrie a anului anterior. Persoanele care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real vor organiza contabilitatea în partidă simplă conform Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004.
Alte precizări
Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică în calitate de angajator persoană fizică poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă potrivit legii, şi poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, cu alţi întreprinzători persoane fizice-titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurări sociale de sănătate al asigurări pentru şomaj.
Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune dacă acesta a fost constituit, şi în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvenţă va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi ulterioare. Prin patrimoniul de afectaţiune se înţelege totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor titularului întreprinderii individuale afectate scopului exercitării unei activităţi economice.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului prin deces, prin voinţa acestuia sau ca urmare a unei înmatriculări sau a unei menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului care îl prejudiciază.
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
*
Baza legală: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328/2008.
duminică, 7 februarie 2010
Fondurile UE, ultima sansa de repornire a „motoarelor economiei“
Statul trebuie sa faca un efort birocratic pentru repornirea „motoarelor economiei“
Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fondurilor europene, cu care s-ar putea finanta programe de relansare a economiei. Aprecierile acestora sunt in ton cu declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bucuresti nu a luat masuri pentru a reporni motoarele economiei si i-a recomandat acestuia sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene pentru a investi in infrastructura si a relansa economia. Managerii din „economia reala” atrag atentia ca este nevoie de simplificarea procedurilor si de masuri aditionale, de natura fiscala sau administrativa.
Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al producatorului de vinuri Cramele Halewood, spune ca, pentru repornirea economiei, sunt necesare investitiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fiscalitatii si reducerea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La acestea se adauga stimularea sistemului bancar pentru a reincepe acordarea de credite si stimularea investitiilor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura relevata de domnul Franks, care nu necesita ca Guvernul sa se imprumute la fel de mult”, a adaugat Muntean.
Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma&Asociatii, spune ca statul roman este lipsit de instrumentele adecvate si de resursele financiare pentru o implicare directa si energica in economie, astfel incat aceasta sa reporneasca. „Jeffrey Franks recomanda Executivului o implicare mai ampla in procedurile administra-tive de elaborare si avizare a documentatiilor necesare accearii fondurilor europene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.
De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.
Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al firmei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.
Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezvoltarea agresiva a proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene sau in parteneriat public-privat, introducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul structurilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.
Dobanzile mari - o piedica
Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.
Radu Cimponeriu, directorul general al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestionarea fondurilor structurale si de controlul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca recomandarea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondurilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majorarea plafonului garantiilor guvernamentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guvernamentale.
Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2
Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine sperante in programul de investitii publice.
Presedintele Asociatiei Romane a Antre¬prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a declarat ca fondurile structurale reprezinta una dintre posibilitatile de finantare cele mai disponibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.
Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investitii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Executivul nu va adopta masuri foarte rapid.
Un nou discurs sec al premierului
Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).
„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor¬mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, proiect extrem de important pentru asigurarea predictibilitatii cheltuirii banului public”, a spus prim-ministrul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Financiarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fiscale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.
Critici dure din partea opozitiei
Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dumneavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.
Sursa:www.financiarul.com
Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fondurilor europene, cu care s-ar putea finanta programe de relansare a economiei. Aprecierile acestora sunt in ton cu declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bucuresti nu a luat masuri pentru a reporni motoarele economiei si i-a recomandat acestuia sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene pentru a investi in infrastructura si a relansa economia. Managerii din „economia reala” atrag atentia ca este nevoie de simplificarea procedurilor si de masuri aditionale, de natura fiscala sau administrativa.
Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al producatorului de vinuri Cramele Halewood, spune ca, pentru repornirea economiei, sunt necesare investitiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fiscalitatii si reducerea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La acestea se adauga stimularea sistemului bancar pentru a reincepe acordarea de credite si stimularea investitiilor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura relevata de domnul Franks, care nu necesita ca Guvernul sa se imprumute la fel de mult”, a adaugat Muntean.
Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma&Asociatii, spune ca statul roman este lipsit de instrumentele adecvate si de resursele financiare pentru o implicare directa si energica in economie, astfel incat aceasta sa reporneasca. „Jeffrey Franks recomanda Executivului o implicare mai ampla in procedurile administra-tive de elaborare si avizare a documentatiilor necesare accearii fondurilor europene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.
De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.
Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al firmei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.
Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezvoltarea agresiva a proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene sau in parteneriat public-privat, introducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul structurilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.
Dobanzile mari - o piedica
Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.
Radu Cimponeriu, directorul general al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestionarea fondurilor structurale si de controlul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca recomandarea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondurilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majorarea plafonului garantiilor guvernamentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guvernamentale.
Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2
Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine sperante in programul de investitii publice.
Presedintele Asociatiei Romane a Antre¬prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a declarat ca fondurile structurale reprezinta una dintre posibilitatile de finantare cele mai disponibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.
Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investitii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Executivul nu va adopta masuri foarte rapid.
Un nou discurs sec al premierului
Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).
„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor¬mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, proiect extrem de important pentru asigurarea predictibilitatii cheltuirii banului public”, a spus prim-ministrul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Financiarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fiscale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.
Critici dure din partea opozitiei
Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dumneavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.
Sursa:www.financiarul.com
Boc ameninta cu sanctionarea drastica a celor care incearca sa schimbe regulile evaluarii proiectelor din fonduri europene in timpul procedurilor
03 februarie 2010
La finalul sedintei comitetului interministerial de ieri, Primul Ministru Emil Boc, i-a atentionat pe toti cei care „vor mai incerca sa schimbe regulile de atribuire a contractelor pe fonduri europene in timpul procedurilor” ca vor fi demisi si sanctionati drastic.Aceasta declaratie vine ca raspuns la semnalele de alarma trase de patronate, sindicate si mediul de afaceri, acestea acuzand faptul ca de la data depunerii cererii de finantare si pana la finalul procesului se schimba regulile evaluarii.„Doar legea va fi singurul criteriu pe care-l vom avea in vedere in evaluarea proiectelor europene si oricine are vreo dovada, vreo situatie de acest fel, sa se adreseze direct primului-ministru”, a mai declarat Emil Boc.De asemenea, conform declaratiilor oficiale, in maxim 10 zile, va fi elaborat actul normativ care sa reglementeze cofinantarea sau prefinantarea pe baza mecanismelor garantiilor guvernamentale a autoritatilor locale care au proiecte europene.
Sursa:http://www.gov.ro/
La finalul sedintei comitetului interministerial de ieri, Primul Ministru Emil Boc, i-a atentionat pe toti cei care „vor mai incerca sa schimbe regulile de atribuire a contractelor pe fonduri europene in timpul procedurilor” ca vor fi demisi si sanctionati drastic.Aceasta declaratie vine ca raspuns la semnalele de alarma trase de patronate, sindicate si mediul de afaceri, acestea acuzand faptul ca de la data depunerii cererii de finantare si pana la finalul procesului se schimba regulile evaluarii.„Doar legea va fi singurul criteriu pe care-l vom avea in vedere in evaluarea proiectelor europene si oricine are vreo dovada, vreo situatie de acest fel, sa se adreseze direct primului-ministru”, a mai declarat Emil Boc.De asemenea, conform declaratiilor oficiale, in maxim 10 zile, va fi elaborat actul normativ care sa reglementeze cofinantarea sau prefinantarea pe baza mecanismelor garantiilor guvernamentale a autoritatilor locale care au proiecte europene.
Sursa:http://www.gov.ro/
marți, 2 februarie 2010
Bani pentru crescatorii de animale
Ministerul Agriculturii va plãti 990 de milioane lei în prima jumãtate a lunii februarie, reprezentând subvent iile restante cãtre fermieri din septembrie si octombrie 2009, în timp ce restantele de 370 milioane lei aferente lunii decembrie 2009 vor fi achitate pânã la sfârsitul lunii februarie. Ministerul a stabilit programul de platã a subventiilor restante aferente anului 2009, astfel încât în prima jumãtate a lunii februarie vor fi plãtite restantele din lunile octombrie si noiembrie 2009, iar cele din decembrie vor fi achitate la sfârsitul lunii. „În prima jumãtate a lunii februarie, ministerul va plãti restantele aferente lunilor octombrie si noiembrie 2009, inclusiv subventiile acordate pe cap de animal la specia bovinã, ovinã si caprinã, în limita sumei de 990 milioane lei. Din aceastã sumã 950 milioane lei se vor acorda sectorului zootehnic, restul de 40 de milioane urmând a fi alocate sectorului vegetal“, se aratã într-un comunicat al institutiei. La nivelul judetului Vaslui, actiunea de depunere a cererilor pentru plãtile nationale directe complementare în sectorul zootehnic pentru anul 2009 a reprezentat un succes. Crescãtorii de animale vasluieni au depus 5.671 cereri pentru bovine, cu 29.908 de capete si 1.369 cereri pentru ovine si caprine, cu 172.882 de capete. Ministerul Agriculturii a plãtit în luna ianuarie a acestui an suma de 448,63 milioane de lei, reprezentând sprijinul financiar aferent lunii septembrie 2009, decontat din bugetul anului 2010. Sprijinul a vizat, printre altele, achizitionarea motorinei, sectorul zootehnic, cel vegetal, infrastructura de îmbunã tãtiri funciare si altele.
Articol scris de: Danut Ciobanu - Monitorul de Vaslui
Articol scris de: Danut Ciobanu - Monitorul de Vaslui
Tarife mai mici la Registrul Comertului
Pentru punerea în practicã a mãsurilor cuprinse în Memorandumul Guvernului cu tema “Reducerea numãrului de taxe si tarife, începând cu cele ale cãror costuri de administrare sunt superioare încasãrilor efective”, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), informeazã cã, în data de 28 ianuarie 2010, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64, Ordinul ministrului justitiei nr. 231/C/2010 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de asistentã prestate de oficiile registrului comertului de pe lângã tribunale. Actul normativ mentionat modificã tarifele pentru serviciile de asistentã prestate de oficiile registrului comertului de pe lângã tribunale, în sensul micsorãrii acestora comparativ cu cele stabilite anterior prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.560/C/ 2009. Astfel, toate tarifele pentru serviciile de asistentã prestate de oficiile registrului comertului de pe lângã tribunale se diminueazã cu 10% comparativ cu tarifele aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1560.
Articol scris de: Danut Ciobanu -Monitorul de Vaslui
Articol scris de: Danut Ciobanu -Monitorul de Vaslui
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
