Ministerul economiei, comertului si mediului de afaceri a reintrodus in dezbatere publica un proiect de lege privind stimularea infiintarii microintreprinderilor de catre tinerii intreprinzatori, debutanti in afaceri. Proiectul a mai facut obiectul unor discutii, in septembrie 2009, fiind o initiativa a fostului minister al IMM-urilor. Potrivit actului normativ, tinerii cu varsta pana in 35 de ani isi vor putea infiinta asa-numitele firme starter, fiind scutiti de la plata mai multor impozite, timp de trei ani.
Pentru ca firmele starter sa se deosebeasca de celelalte societati, dupa denumirea acestora, se va adauga mentiunea scrisa in intregime “societate cu raspundere limitata starter” sau “S.R.L. – S”.Calitatea de firma starter se obtine la data inregistrarii acesteia la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau social si respectiv, se pierde, prin efectul legii, la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii.
Firma starter va beneficia de urmatoarele facilitati:
inregistrarea societatii pe cale electronica, la ghiseul unic de la oficiul registrului comertului;
accesul prioritar la inchirierea spatiilor pentru desfasurarea activitatii in cadrul structurilor de sprijinire a afacerilor (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si de software);
accesul prioritar al salariatilor si asociatilor societatii, la orice forma de instruire, informare si documentare in domeniul afacerilor, organizata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si de unitatile din subordinea sau in coordonarea acestuia;
scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata in care societatea are calitatea de firma starter;
scutirea de la plata impozitului pe profit, in mod exceptional, pentru o perioada de inca doi ani calendaristici, dupa expirarea perioadei prevazuta la lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii:
-cand profitul obtinut se reinvesteste integral in modernizarea propriilor mijloace fixe amortizabile si/sau in calificarea/recalificarea/perfectionarea profesionala/manageriala, potrivit legii, a personalului necesar activitatilor desfasurate;
-cand se obtin profituri suplimentare prin deschiderea de noi puncte de lucru sau filiale, precum si prin cresterea capacitatii de productie existenta la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii societatii;
-cand se efectueaza investitii destinate protejarii mediului inconjurator, avizate de catre autoritatea competenta;
-cand au fost angajate, pe durata nedeterminata, pe posturi nou create, si mentinute in activitate timp de minim 12 luni, cel putin 7 (sapte) persoane, inclusiv someri, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii;
scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 euro, la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare din luna anterioara aceleia pentru care se face plata. Pentru veniturile individuale care depasesc pragul mentionat, diferenta se impoziteaza potrivit legii.
scutirea angajatorului de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata;
scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, potrivit Anexei 1 la H.G. nr. 684/2009 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale;
primirea de consultanta, generala si/sau de specialitate, pe baza co-finantarii cheluielilor aferente, din fonduri proprii si atrase;
obtinerea de credite cu perioada de gratie sau de alte forme de finantare, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor art. 4. lit. c), pe baza accesului la garantii acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - IFN, pana la cel mult 90% din valoarea creditului solicitat, pentru imprumuturi destinate exclusiv realizarii de investitii proprii
Potrivit notei de fundamentare, "proiectul de Lege prevede, pentru firmele tip starter, un obiect de activitate restrans la cel mult cinci dintre domeniile continute de CAEN Rev. 2, pornindu-se de la premisa ca intreprinzatorii care vor opta pentru acest tip de firma (cel mult 5 asociati!) au o idee clara de afacere intr-un anumit domeniu (fiecare dintre cei 5 asociati putandu-se concentra si putand coordona afacerile firmei pe un singur domeniu de activitate!), astfel incat firma va avea sanse mai mari sa fie profitabila, sa se dezvolte rapid si sa se consolideze economic si financiar in cei 3-5 ani in care, potrivit prezentei legi, poate beneficia de anumite facilitati".
de Claudia Pirvoiu
Sursa: http://economie.hotnews.ro/
marți, 2 martie 2010
Fermierii leneşi, penalizaţi la subvenţii
Într-un interviu acordat EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre sancţiunile pe care le vor primi cei care nu-şi lucrează pământul.
Problema terenurilor agricole nelucrate devine din ce în ce mai costisitoare, atât pentru proprietarii de terenuri, cât şi pentru Ministerul Agriculturii. Instituţia duce lipsă însă de soluţii cu adevărat viabile pentru cei care nu vor săşi cultive pământurile.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre ce poate face instituţia pe care o conduce pentru a diminua numărul hectarelor nelucrate. Totodată, am mai discutat şi despre recensământul agricol din acest an, şi despre uniformizarea profitului pe lanţul agricol de consum.
„Nu folosesc cuvântul impozitare, folosesc «penalizare» a celor care nu-şi lucrează pământul sau îl abandonează. După estimări ar fi cam 1,5-2 milioane de hectare de teren care sunt nelucrate”, ne-a de larat ministrul. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) are o bază de date de unde ministerul îşi ia informaţiile pentru a vedea cât teren e nelucrat şi cine îl deţine.
Fără subvenţii
De anul acesta, cei care nu-şi cultivă pământul nu vor mai primi subvenţia. Potrivit ministrului, în cazul subvenţiilor europene, care nu se pot lega de obligativitatea cultivării terenului, urmează să se aplice aceeaşi soluţie. „Am făcut regulile mult mai stricte şi în cazul lor. Ştiţi că la noi, toamna, se ard miriştile şi se produc destule daune asupra mediului. Am hotărât ca nici acestora să nu le mai dăm această subvenţie. Arderea miriştilor e interzisă”, a mai spus ministrul.
Subvenţia pe hectar va ajunge, în acest an, la 167 de euro - 81 de euro de la UE şi 86 de euro de la minister.
Legaţi de mâini cu legile UE
Întrebat de ce nu pot fi obligaţi proprietarii să dea în arendă terenurile necultivate, ministrul a afirmat că nu este posibil întrucât s-ar atinge dreptul de proprietate pe care fiecare îl are prin Constituţie. „Introducând forma de penalizare prin anularea subvenţiilor, sperăm ca aceia care nu-l mai cultivă să fie obligaţi ori să-l lucreze, ori să-l dea în arendă, ori să-l vândă”, a explicat ministrul iniţiativa.
Tot la categoria „probleme fără rezolvare viabilă” intră şi reducerea evaziunii fiscale, foarte ridicată în sectorul agricol. O soluţie pentru reducerea ei ar fi fost ca subvenţiile să fi fost date pe cantitatea de recoltă sau produse vândute. Ministrul susţine că nici acest lucru nu se poate face în România, pentru că intră în direct conflict cu legile europene şi nu este conform nici cu legile mondiale ale Organizaţiei Comerţului.
Paul Barbu Luni, 01 Martie 2010
Sursa: www.evz.ro/
Problema terenurilor agricole nelucrate devine din ce în ce mai costisitoare, atât pentru proprietarii de terenuri, cât şi pentru Ministerul Agriculturii. Instituţia duce lipsă însă de soluţii cu adevărat viabile pentru cei care nu vor săşi cultive pământurile.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre ce poate face instituţia pe care o conduce pentru a diminua numărul hectarelor nelucrate. Totodată, am mai discutat şi despre recensământul agricol din acest an, şi despre uniformizarea profitului pe lanţul agricol de consum.
„Nu folosesc cuvântul impozitare, folosesc «penalizare» a celor care nu-şi lucrează pământul sau îl abandonează. După estimări ar fi cam 1,5-2 milioane de hectare de teren care sunt nelucrate”, ne-a de larat ministrul. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) are o bază de date de unde ministerul îşi ia informaţiile pentru a vedea cât teren e nelucrat şi cine îl deţine.
Fără subvenţii
De anul acesta, cei care nu-şi cultivă pământul nu vor mai primi subvenţia. Potrivit ministrului, în cazul subvenţiilor europene, care nu se pot lega de obligativitatea cultivării terenului, urmează să se aplice aceeaşi soluţie. „Am făcut regulile mult mai stricte şi în cazul lor. Ştiţi că la noi, toamna, se ard miriştile şi se produc destule daune asupra mediului. Am hotărât ca nici acestora să nu le mai dăm această subvenţie. Arderea miriştilor e interzisă”, a mai spus ministrul.
Subvenţia pe hectar va ajunge, în acest an, la 167 de euro - 81 de euro de la UE şi 86 de euro de la minister.
Legaţi de mâini cu legile UE
Întrebat de ce nu pot fi obligaţi proprietarii să dea în arendă terenurile necultivate, ministrul a afirmat că nu este posibil întrucât s-ar atinge dreptul de proprietate pe care fiecare îl are prin Constituţie. „Introducând forma de penalizare prin anularea subvenţiilor, sperăm ca aceia care nu-l mai cultivă să fie obligaţi ori să-l lucreze, ori să-l dea în arendă, ori să-l vândă”, a explicat ministrul iniţiativa.
Tot la categoria „probleme fără rezolvare viabilă” intră şi reducerea evaziunii fiscale, foarte ridicată în sectorul agricol. O soluţie pentru reducerea ei ar fi fost ca subvenţiile să fi fost date pe cantitatea de recoltă sau produse vândute. Ministrul susţine că nici acest lucru nu se poate face în România, pentru că intră în direct conflict cu legile europene şi nu este conform nici cu legile mondiale ale Organizaţiei Comerţului.
Paul Barbu Luni, 01 Martie 2010
Sursa: www.evz.ro/
luni, 1 martie 2010
Planul de afacere-Importanta acestuia
Multi autori considera ca realizarea planului de afacere este cea mai importanta etapa din procesul de lansare a unei noi afaceri (sau de dezvoltare a unei afaceri existente).
Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv pentru oamenii care au experienta in domeniu. El reprezinta o harta a viitoarei afaceri, imbunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.
Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua organizatii la fel.
In acelasi fel, nu exista o formula magica pentru elaborarea planurilor de afaceri. Exista insa anumite aspecte tipice care trebuie atinse in elaborarea planului de afaceri, astfel incat planul sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv si pragmatic.
In acest fel, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice cat si cele financiare sau de resurse umane. El demonstreaza mediului exterior (dar si celui interior) ca stapaneste situatia.
Pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposibil de controlat, intreprinzatorul trebuie sa raspunda, inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intrebari (din care de dezvolta, practic, planul de afaceri):
- Cine este utilizatorul produselor?
- Cine este clientul produselor oferite?
- Care este amplasamentul adecvat pentru afacere?
- Ce pret este potrivit pentru situatia pietei?
- Cum vor fi distribuite produsele catre clienti?
- Care sunt perspectivele pietei pe termen scurt si lung?
- Cum poate fi extinsa gama de produse?
- Cine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slabe?
- Ce motivatii va avea un client pentru a cumpara produsul?
- Care este conceptul de marketing prin care se conduce afacerea?
- Care este necesarul de capital?
- Care este forma juridica cea mai potrivita pentru afacere?
Realizarea planului de afaceri are cateva avantaje:
- Analiza detaliata a activitatii viitoare pe care o presupune realizarea planului de afaceri permite evitarea multor greseli cauzate de lipsa de informare (cunoasterea insuficienta a concurentilor sau clientilor, cunoasterea insuficienta a unor concepte economice sau tehnice implicate in activitate);
- Planul de afaceri indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va investi si cum va fi recuperata investitia. in acest fel, se reduce semnificativ riscul aparitiei unor probleme cu cash-flow - ul (fluxurile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale noilor afaceri.
In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare.
Mai mult, un plan de afaceri bine realizat creste credibilitatea intreprinzatorului in fata investitorilor si partenerilor de afacere.
- Realizarea planului de afaceri intareste abilitatile de planificare ale intreprinzatorului. Chiar daca planul de afaceri nu va putea fi pus in practica in toate detaliile sale, pentru ca mediul economic este in continua schimbare, intreprinzatorul va fi mai bine pregatit si capabil sa se adapteze mai rapid.
Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati „birocratice”. Totusi, de obicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la timp sau nu livreaza produsele contractele in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa se confrunte cu intarzieri si blocaje.
De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si obtinerea unui profit. intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat:
- Sa fie orientat spre piata: oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta identificarea precisa a nevoilor clientilor potentiali este esentiala. Intreprinzatorul trebuie sa poata sa faca 1-2 lucruri foarte bine, iar afacerea sa trebuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand exista o oportunitate clara de afaceri.
- Sa dovedeasca interesul clar al clientilor: dincolo de parerea personala despre produsul realizat, este necesara o evaluare mai obiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest scop, sunt utile testele practice realizate preliminar de cativa clienti.
- Sa se bazeze pe previziuni realiste: intreprinzatorul trebuie sa fie atent ca optimismul sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia afacerii. In acest fel, cresc sansele de atingere a obiectivelor propuse si credibilitatea in fata investitorilor.
Procesul complex de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui bun plan de afaceri face mai usoara evitarea unor erori frecvente:
- aptitudinile si abilitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente.
- lipsa unei strategii clare de piata;
- cunoasterea insuficienta a competitorilor;
- organizarea interna a firmei defectuoasa;
- dependenta excesiva de anumiti furnizori;
- capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului;
- necunoasterea reglementarilor legale relevante;
- resurse financiare insuficiente;
- evaluare gresita a cheltuielilor de functionare a afacerii;
- supraestimarea capacitatii de a realiza profit;
- profitabilitate prea redusa pentru a permite rambursarea creditelor;
- politica imprudenta in domeniul investitiilor;
- calculatie gresita a costurilor;
- contabilitate necorespunzatoare si incompleta;
- necunoasterea obligatiilor fiscale;
- alegere neadecvata a partenerilor de afaceri;
- alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.
Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv pentru oamenii care au experienta in domeniu. El reprezinta o harta a viitoarei afaceri, imbunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.
Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua organizatii la fel.
In acelasi fel, nu exista o formula magica pentru elaborarea planurilor de afaceri. Exista insa anumite aspecte tipice care trebuie atinse in elaborarea planului de afaceri, astfel incat planul sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv si pragmatic.
In acest fel, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice cat si cele financiare sau de resurse umane. El demonstreaza mediului exterior (dar si celui interior) ca stapaneste situatia.
Pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposibil de controlat, intreprinzatorul trebuie sa raspunda, inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intrebari (din care de dezvolta, practic, planul de afaceri):
- Cine este utilizatorul produselor?
- Cine este clientul produselor oferite?
- Care este amplasamentul adecvat pentru afacere?
- Ce pret este potrivit pentru situatia pietei?
- Cum vor fi distribuite produsele catre clienti?
- Care sunt perspectivele pietei pe termen scurt si lung?
- Cum poate fi extinsa gama de produse?
- Cine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slabe?
- Ce motivatii va avea un client pentru a cumpara produsul?
- Care este conceptul de marketing prin care se conduce afacerea?
- Care este necesarul de capital?
- Care este forma juridica cea mai potrivita pentru afacere?
Realizarea planului de afaceri are cateva avantaje:
- Analiza detaliata a activitatii viitoare pe care o presupune realizarea planului de afaceri permite evitarea multor greseli cauzate de lipsa de informare (cunoasterea insuficienta a concurentilor sau clientilor, cunoasterea insuficienta a unor concepte economice sau tehnice implicate in activitate);
- Planul de afaceri indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va investi si cum va fi recuperata investitia. in acest fel, se reduce semnificativ riscul aparitiei unor probleme cu cash-flow - ul (fluxurile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale noilor afaceri.
In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare.
Mai mult, un plan de afaceri bine realizat creste credibilitatea intreprinzatorului in fata investitorilor si partenerilor de afacere.
- Realizarea planului de afaceri intareste abilitatile de planificare ale intreprinzatorului. Chiar daca planul de afaceri nu va putea fi pus in practica in toate detaliile sale, pentru ca mediul economic este in continua schimbare, intreprinzatorul va fi mai bine pregatit si capabil sa se adapteze mai rapid.
Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati „birocratice”. Totusi, de obicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la timp sau nu livreaza produsele contractele in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa se confrunte cu intarzieri si blocaje.
De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si obtinerea unui profit. intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat:
- Sa fie orientat spre piata: oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta identificarea precisa a nevoilor clientilor potentiali este esentiala. Intreprinzatorul trebuie sa poata sa faca 1-2 lucruri foarte bine, iar afacerea sa trebuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand exista o oportunitate clara de afaceri.
- Sa dovedeasca interesul clar al clientilor: dincolo de parerea personala despre produsul realizat, este necesara o evaluare mai obiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest scop, sunt utile testele practice realizate preliminar de cativa clienti.
- Sa se bazeze pe previziuni realiste: intreprinzatorul trebuie sa fie atent ca optimismul sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia afacerii. In acest fel, cresc sansele de atingere a obiectivelor propuse si credibilitatea in fata investitorilor.
Procesul complex de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui bun plan de afaceri face mai usoara evitarea unor erori frecvente:
- aptitudinile si abilitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente.
- lipsa unei strategii clare de piata;
- cunoasterea insuficienta a competitorilor;
- organizarea interna a firmei defectuoasa;
- dependenta excesiva de anumiti furnizori;
- capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului;
- necunoasterea reglementarilor legale relevante;
- resurse financiare insuficiente;
- evaluare gresita a cheltuielilor de functionare a afacerii;
- supraestimarea capacitatii de a realiza profit;
- profitabilitate prea redusa pentru a permite rambursarea creditelor;
- politica imprudenta in domeniul investitiilor;
- calculatie gresita a costurilor;
- contabilitate necorespunzatoare si incompleta;
- necunoasterea obligatiilor fiscale;
- alegere neadecvata a partenerilor de afaceri;
- alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.
Fermierii cu terenuri nelucrate nu vor mai primi bani la hectar
Ministrul agriculturii Mihail Dumitru a declarat ca incepand din acest an nu va mai acorda subventii directe la hectar platite din bugetul statului celor care nu-si lucreaza terenurile agricole.
"Vom propune identificarea tuturor terenurilor nelucrate. Din datele pe care le avem, 15% din terenurile pentru care s-a solicitat sprijin, adica 1,2 milioane ha, sunt nelucrate", a spus Dumitru.
Pentru 2010, Uniunea Europeana acorda 731 milioane euro, ceea ce inseamna 81 euro la hectar, la acestea adaugandu-se de la bugetul de stat 635 milioane euro, adica 85 euro la hectar.
In total, agricultorii vor primi 166 euro la hectar, cu circa 50 euro mai mult decat anul trecut. Fermierii sunt insa obligati sa isi lucreze terenurile pentru a primi bani de la bugetul de stat si sa-l mentina macar in conditiile optime de mediu pentru a primi si bani de la UE.
Astazi s-a lansat campania de depunere a cererilor de sprijin pe suprafata. Pentru a primi subventii directe la hectar, fermierii trebuie sa-si declare suprafata detinuta in perioada 1 martie-17 mai 2010, cererile depuse ulterior urmand sa primeasca penalitati 1% pentru fiecare zi lucratoare.
Cristina Stoian
01.03.2010
Sursa: www.zf.ro/
"Vom propune identificarea tuturor terenurilor nelucrate. Din datele pe care le avem, 15% din terenurile pentru care s-a solicitat sprijin, adica 1,2 milioane ha, sunt nelucrate", a spus Dumitru.
Pentru 2010, Uniunea Europeana acorda 731 milioane euro, ceea ce inseamna 81 euro la hectar, la acestea adaugandu-se de la bugetul de stat 635 milioane euro, adica 85 euro la hectar.
In total, agricultorii vor primi 166 euro la hectar, cu circa 50 euro mai mult decat anul trecut. Fermierii sunt insa obligati sa isi lucreze terenurile pentru a primi bani de la bugetul de stat si sa-l mentina macar in conditiile optime de mediu pentru a primi si bani de la UE.
Astazi s-a lansat campania de depunere a cererilor de sprijin pe suprafata. Pentru a primi subventii directe la hectar, fermierii trebuie sa-si declare suprafata detinuta in perioada 1 martie-17 mai 2010, cererile depuse ulterior urmand sa primeasca penalitati 1% pentru fiecare zi lucratoare.
Cristina Stoian
01.03.2010
Sursa: www.zf.ro/
Bani pentru proiecte
Ieri, în cadrul unei videoconferinţe, prim-ministrul Emil Boc a adus la cunoştinţa prefecţilor că în Monitorul Oficial de astăzi va fi publicată o ordonanţă de urgenţă pentru sprijinirea
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
