Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat că prima sesiune pentru depunerea proiectelor din cadrul Măsurii 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” va fi deschisă în perioada 15 martie - 15 aprilie, iar potenţialii beneficiari pot accesa peste 148 milioane euro.
Suma disponibilă, mai exact 148.774.185 euro, va fi împărţită pe submăsuri.
Astfel, submăsura 125-a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” va avea disponibilă sumă de 89.264.511 euro, iar pentru submăsura 125-b „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” sunt alocaţi 59.509.674 euro.
Conform deciziei Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în urma consultării Comitetului de Monitorizare, pentru Măsura 125 se vor derula maxim două sesiuni pentru depunerea proiectelor în cursul anului 2010.
Solicitanţii vor putea depune proiectele la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) ale Agenţiei, în judeţele unde va fi amplasată investiţia, de luni până vineri între orele 9 şi 14, cu excepţia ultimei zile (joi, 15 aprilie), când se vor putea depune cereri de finanţare doar până la ora 12.
Ghidul Solicitantului aferent acestei măsuri de investiţie este disponibil pe pagina de internet a APDRP, www.apdrp.ro, şi a Ministerului Agriculturii, www.madr.ro.
Sursa: www.agroinfo.ro
sâmbătă, 27 februarie 2010
joi, 25 februarie 2010
Contract de comision cu persoana fizica. Taxe aplicabile
Intrebare: O societate comerciala poate incheia un contract de comision cu persoana fizica? (nu este persoana fizica autorizata)
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Modalitati noi de impunere pentru anumite venituri, cu retinere la sursa
Incepand cu 1 ianuarie 2010 se introduce un regim alternativ de impozitare simplificata a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si a celor obtinute ca urmare a unor activitati desfasurate in baza contractelor de comision, mandat sau agent, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut.
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
miercuri, 24 februarie 2010
Corrigendum nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Stimate Doamne/Stimati Domni,
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 a emis Corrigendumul nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", referitor la situaţiile financiare ale solicitantului.
Ca urmare a intrarii in vigoare, de la 01.01.2010, a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Relementarilor contabile conforme cu directivele europene si in conformitate cu prevederile art.185 si 201 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, incepand cu exercitiul financiar 2009 societatile comerciale vor depune situatiile financiare anuale numai la oficiile registrului comertului.
In acest context, se modifica sectiunea II.3. "Completarea si depunerea cererii de finantare", Sectiunea III "Conditii precontractuale" si Anexa 2 "Grila de verificare preliminara" din Ghidul solicitantului, conform corrigendum-ului atasat.
Va transmit in atasament si Ghidul Solicitantului consolidat.
Gabriela Bobeanu
Expert Biroul Regional de Informare
******************************************
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Mesaje de poştă electronică şi multe altele în mişcare. Obţineţi gratuit Windows Live Hotmail. Înregistraţi-vă acum.
Ce să faci şi de ce să te fereşti când vrei bani europeni
SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale.
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
AM POR a publicat un nou corrigendum pentru DMI 4.3.
AM POR a emis al doilea corrigendum pentru DMI 4.3. „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor”. Impreuna cu textul acestuia a fost publicat si Ghidul Solicitantului consolidat, care include elementele modificate.
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene
Peste 500 de milioane de euro oferite prin Programul Operational Sectorial, cele mai vanate de antreprenori
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
