hello
and how are you?
I just picked oneNEW APPLE MB986 LLACANONIP 100BN MACBOOK PRO 15.4 4GB 500 from this website www.sdebut.com and I love it. I paid $1010US all charges included This machine is without a doubt the best computer, if not the best piece of technology gear, that I have ever used or owned. this is a seriously great machine. I'm no Mac fanboy - I run Windows, Linux, Mac, whatever - but I'm very impressed with the quality and especially the construction and build durability. It's honestly at a level above any other laptop, it's a pretty stunning difference. If it is more expensive, it will make up for it in longevity and resale value alone. Definitely worth it. f you want to get one.you can check it out .
I hope you have an enjoyable xmas
duminică, 19 decembrie 2010
luni, 13 decembrie 2010
Of: 7:25:50
Dear friend, How are you?
I found a website to sell electronic products a very good price. Notebook computers, DC, and even a motorcycle very popular GSM .Their products and suppliers as a very low price wholesale original quality. They also can do retail business is over. May be appropriate for your business. If you want you can contact them: web:www.konamin.com
Sincere thanks.
m i
I found a website to sell electronic products a very good price. Notebook computers, DC, and even a motorcycle very popular GSM .Their products and suppliers as a very low price wholesale original quality. They also can do retail business is over. May be appropriate for your business. If you want you can contact them: web:www.konamin.com
Sincere thanks.
m i
miercuri, 17 noiembrie 2010
△IN: Z
Tell you a good news, my friend found a good site, they are mainly electronic products, low prices, you may need. Such cameras, mobile phones, PS3 game consoles, LCD TVs, notebook computers, iPhone, motorcycle car is the most popular thing, their project is entirely consistent with the original quality, but if you want to
To this end, the wholesale busines, please do not hesitate to contact them.
Their website: ■http://tinyurl.com/33ucpko♂
I hope you will enjoy more preferential
To this end, the wholesale busines, please do not hesitate to contact them.
Their website: ■http://tinyurl.com/33ucpko♂
I hope you will enjoy more preferential
duminică, 4 iulie 2010
Sesiune de depunere proiecte pentru microintreprinderi in mediul rural
Fondurile disponibile pentru Masura 312 “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi” sunt de 95.857.420 Euro. Suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 312 este de 200.000 Euro.Depunerea proiectelor pentru Măsura 312 se va face la sediile OJPDRP, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri.Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă măsurii 312 este: 15 iulie 2010, ora 12.00.
Sursa: APDRP
Sursa: APDRP
luni, 31 mai 2010
O noua sesiune de depunere proiecte la Masurile 112 si 123 din PNDR!
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(APDRP)anunţă lansarea în perioada 1–30 iunie 2010 a celei de-a treia sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 112 si a celei de-a zecea sesiuni de cereri de proiecte pentru Masura 123 din cadrul PNDR.
Fondurile disponibile pentru Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de50.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 112 este de 25.000 Euro.
Fondurile disponibile pentru Măsura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” sunt de 170.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3.000.000 Euro.
SURSA: APDRP
Fondurile disponibile pentru Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de50.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 112 este de 25.000 Euro.
Fondurile disponibile pentru Măsura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” sunt de 170.000.000 Euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3.000.000 Euro.
SURSA: APDRP
vineri, 21 mai 2010
marți, 18 mai 2010
Inca o sesiune in vara pentru Masura 141-"Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta"!
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut marţi, 18 mai 2010, o conferinţă de presă la sediul MADR, pentru a anunţa încheierea primei părţi a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă (SAPS) şi achitarea, către fermieri, a restanţelor financiare aferente anului 2009.
De asemenea, ministrul a prezentat stadiul plăţilor şi autorizărilor la plată pentru campania 2009, precum şi stadiul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a Măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, Măsurii 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi a Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Pentru campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, în intervalul 01 martie – 17 mai 2010 au fost depuse 1.053.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că „această campanie s-a desfăşurat cu succes, având în vedere că, pentru 5,2 milioane hectare, 237.000 de fermieri au depus cereri de plată prin accesarea aplicaţiei APIA online”. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, prezent la conferinţă, a subliniat că această suprafaţă reprezintă 60% din suprafaţa totală solicitată la plată, ceea ce evidenţiază reuşita programului, având în vedere faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2 – 3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finanţării să atingă un astfel de procent.
În privinţa plăţilor restante pentru 2009 – în valoare totală de 1,68 miliarde lei – , acestea au fost achitate în proporţie de 99,6%. Restul de 0,4 % urmează a fi achitate în cursul acestei săptămâni.
Referitor la măsurile din PNDR amintite mai sus, ministrul agriculturii a declarat că „pentru Măsura 322, suma de 1,54 miliarde euro este angajată integral, în urma celor două sesiuni de depunere care s-au desfăşurat în noiembrie-decembrie 2008 şi iunie-iulie 2009. Deşi aceasta este suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, în momentul de faţă putem spune că fondurile sunt epuizate”.
Pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, au fost depuse peste 12.000 de cereri. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat această măsură, MADR va introduce o sesiune suplimentară de depunere în vară, înaintea celei din septembrie 2010.
Sursa: Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 18-05-2010
De asemenea, ministrul a prezentat stadiul plăţilor şi autorizărilor la plată pentru campania 2009, precum şi stadiul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a Măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, Măsurii 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi a Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
Pentru campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, în intervalul 01 martie – 17 mai 2010 au fost depuse 1.053.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că „această campanie s-a desfăşurat cu succes, având în vedere că, pentru 5,2 milioane hectare, 237.000 de fermieri au depus cereri de plată prin accesarea aplicaţiei APIA online”. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, prezent la conferinţă, a subliniat că această suprafaţă reprezintă 60% din suprafaţa totală solicitată la plată, ceea ce evidenţiază reuşita programului, având în vedere faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2 – 3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finanţării să atingă un astfel de procent.
În privinţa plăţilor restante pentru 2009 – în valoare totală de 1,68 miliarde lei – , acestea au fost achitate în proporţie de 99,6%. Restul de 0,4 % urmează a fi achitate în cursul acestei săptămâni.
Referitor la măsurile din PNDR amintite mai sus, ministrul agriculturii a declarat că „pentru Măsura 322, suma de 1,54 miliarde euro este angajată integral, în urma celor două sesiuni de depunere care s-au desfăşurat în noiembrie-decembrie 2008 şi iunie-iulie 2009. Deşi aceasta este suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, în momentul de faţă putem spune că fondurile sunt epuizate”.
Pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, au fost depuse peste 12.000 de cereri. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat această măsură, MADR va introduce o sesiune suplimentară de depunere în vară, înaintea celei din septembrie 2010.
Sursa: Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 18-05-2010
duminică, 9 mai 2010
vineri, 30 aprilie 2010
APDRP anunţă lansarea,în perioada 3–31 mai 2010,acelei de-a şasea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura121 din cadrul PNDR
Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” se încadreaza în Axa I – „Cresterea
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea
competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în
vederea încurajarii fenomenului de asociere.
Obiectivele operationale se refera la:
Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
În cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiara se face distinct pentru sectorul vegetal si pentru sectorul de crestere a animalelor.
joi, 29 aprilie 2010
marți, 27 aprilie 2010
luni, 26 aprilie 2010
joi, 22 aprilie 2010
Administaţia Fondului Cultural Naţional anunţă lansarea sesiunii de finanţare A.F.C.N. 1/2010 pentru proiecte culturale
A.F.C.N. acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data de 15 noiembrie 2010.
Suma disponibilă pentru finanţare nerambursabilă oferită de A.F.C.N. este de 1 900 000 lei.
Aceasta sumă este distribuită, după cum urmează:
• activităţi muzeale - 133 000 lei;
• arte vizuale şi arhitectură - 256 500 lei;
• dans - 76 000 lei;
• diversitate culturală - 152 000 lei;
• educaţie culturală - 190 000 lei;
• intervenţie culturală - 76 000 lei;
• management cultural şi formare profesională - 152 000 lei;
• muzică - 190 000 lei;
• patrimoniu cultural naţional - 266 000 lei;
• patrimoniu imaterial - 171 000 lei;
• teatru - 190 000 lei
• contestaţii - 47 500
Perioada de înscriere a proiectelor culturale este cuprinsă în intervalul 21 aprilie - 20 mai a.c.
Termenul limită de înscriere a proiectelor culturale este 20 mai a.c., ora 16.00.
Sursa: www.afcn.ro
Suma disponibilă pentru finanţare nerambursabilă oferită de A.F.C.N. este de 1 900 000 lei.
Aceasta sumă este distribuită, după cum urmează:
• activităţi muzeale - 133 000 lei;
• arte vizuale şi arhitectură - 256 500 lei;
• dans - 76 000 lei;
• diversitate culturală - 152 000 lei;
• educaţie culturală - 190 000 lei;
• intervenţie culturală - 76 000 lei;
• management cultural şi formare profesională - 152 000 lei;
• muzică - 190 000 lei;
• patrimoniu cultural naţional - 266 000 lei;
• patrimoniu imaterial - 171 000 lei;
• teatru - 190 000 lei
• contestaţii - 47 500
Perioada de înscriere a proiectelor culturale este cuprinsă în intervalul 21 aprilie - 20 mai a.c.
Termenul limită de înscriere a proiectelor culturale este 20 mai a.c., ora 16.00.
Sursa: www.afcn.ro
marți, 20 aprilie 2010
joi, 15 aprilie 2010
Precizări referitoare la desfăşurarea activităţilor economice de către PFA, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale doreşte să reamintească producătorilor agricoli faptul că orice activitate economică trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare.
Astfel:
Activitatea economică este definită în art.2 lit.a) ca – “activitatea agricolă, industrială, comercială, desfaşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obtinerii unui profit”.
Art. 4 precizează că persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice, după cum urmează:
“a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale”.
Conform OUG nr. 44/2008există o perioadă de doi ani, care se încheie la 25 aprilie 2010, până la care persoanele interesate pot opta să desfăşoare activitate economică - în una din formele menţionate la art. 4 din ordonanţă.
SURSA: WWW.MADR.RO
Astfel:
Activitatea economică este definită în art.2 lit.a) ca – “activitatea agricolă, industrială, comercială, desfaşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obtinerii unui profit”.
Art. 4 precizează că persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice, după cum urmează:
“a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale”.
Conform OUG nr. 44/2008există o perioadă de doi ani, care se încheie la 25 aprilie 2010, până la care persoanele interesate pot opta să desfăşoare activitate economică - în una din formele menţionate la art. 4 din ordonanţă.
SURSA: WWW.MADR.RO
miercuri, 14 aprilie 2010
marți, 13 aprilie 2010
marți, 6 aprilie 2010
luni, 5 aprilie 2010
Termenul limită pentru schemele de ajutor de stat pe POSDRU a fost prelungit
AM POSDRU a anuntat prelungirea termenului limita pentru transmiterea electronica a cererilor de finantare in cadrul schemelor de ajutor de stat, de pe 31 martie 2010, ora 16:00, cand ar fi trebuit sa se inchida, pana pe 30.11.2010, ora 16:00.
Decizia de prelungire a termenului de depunere se aplica doar pentru urmatoarele scheme de finantare:
- „Sprijin financiar pentru ocupare” (nr. 73)
- „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural” (nr.74)
- „Programe de mentorat pentru tinerii angajati” (nr.75)
Astfel, intreprinderile mai pot depune proiecte pana la data de 30.11.2010, ora 16:00 sau pana in momentul in care fondurile alocate fiecarei scheme vor fi utilizate integral.
Data: 31-03-2010
Sursa:www.fonduri-ue.ro
Decizia de prelungire a termenului de depunere se aplica doar pentru urmatoarele scheme de finantare:
- „Sprijin financiar pentru ocupare” (nr. 73)
- „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural” (nr.74)
- „Programe de mentorat pentru tinerii angajati” (nr.75)
Astfel, intreprinderile mai pot depune proiecte pana la data de 30.11.2010, ora 16:00 sau pana in momentul in care fondurile alocate fiecarei scheme vor fi utilizate integral.
Data: 31-03-2010
Sursa:www.fonduri-ue.ro
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Subvenţiile pentru crescătorii de vaci, oi şi capre vor la acelaşi nivel ca în 2009
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va plăti în 2010 acelaşi nivel al subvenţiei pe cap de animal crescătorilor de vaci, oi şi capre, a declarat joi (25 martie 2010) Adrian Rădulescu, secretar de stat în MADR.
“Subvenţia va fi la acelaşi nivel ca în 2009, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru că anul acesta criza este mult mai mare decât 2009″, a spus Rădulescu, la un seminar privind finanţarea în agricultură.
Acesta a anunţat totodată că, referitor la agricultură, au fost aprobate două Hotărâri de Guvern, astfel încât ortofotoplanurile şi hărţile aeriene necesare să fie făcute pe o perioadă de 10 ani de Ministerul Apărării Naţionale, iar o a doua hotărâre vizează introducerea fructelor în şcoli, odată cu programul cornul şi laptele. Suma necesară plăţii ajutoarelor de stat care vor fi acordate din bugetul naţional în sectorul zootehnic se ridică la peste 500 de milioane de euro numai pentru anul 2010, potrivit ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru.
“După evaluările noastre, numai pentru plata parţială a ajutoarelor de stat pe care le vom acorda în 2010 din bugetul naţional, în sectorul zootehnic, suma se ridică la 500 de milioane euro, respectiv la circa de 2,1 miliarde lei. Din păcate, avem dificultăţi de acoperire bugetară, dar sperăm să promovăm cât mai rapid aceste acte normative şi să putem plăti o parte din sumă anul acesta, iar diferenţa să o rostogolim pentru 2011″, a spus Dumitru.
Deocamdată, Ministerul Agriculturii pregăteşte forma finală a acestor ajutoare de stat pentru a o trimite în Guvern spre aprobare şi, ulterior, către Comisia Europeană. În 2009, au fost acordate din bugetul naţional subvenţii către fermieri de 1,67 miliarde lei în zootehnie şi de 3,89 miliarde lei pentru producţia vegetală.
Sursa: http://www.agroaliment.ro/
“Subvenţia va fi la acelaşi nivel ca în 2009, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru că anul acesta criza este mult mai mare decât 2009″, a spus Rădulescu, la un seminar privind finanţarea în agricultură.
Acesta a anunţat totodată că, referitor la agricultură, au fost aprobate două Hotărâri de Guvern, astfel încât ortofotoplanurile şi hărţile aeriene necesare să fie făcute pe o perioadă de 10 ani de Ministerul Apărării Naţionale, iar o a doua hotărâre vizează introducerea fructelor în şcoli, odată cu programul cornul şi laptele. Suma necesară plăţii ajutoarelor de stat care vor fi acordate din bugetul naţional în sectorul zootehnic se ridică la peste 500 de milioane de euro numai pentru anul 2010, potrivit ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru.
“După evaluările noastre, numai pentru plata parţială a ajutoarelor de stat pe care le vom acorda în 2010 din bugetul naţional, în sectorul zootehnic, suma se ridică la 500 de milioane euro, respectiv la circa de 2,1 miliarde lei. Din păcate, avem dificultăţi de acoperire bugetară, dar sperăm să promovăm cât mai rapid aceste acte normative şi să putem plăti o parte din sumă anul acesta, iar diferenţa să o rostogolim pentru 2011″, a spus Dumitru.
Deocamdată, Ministerul Agriculturii pregăteşte forma finală a acestor ajutoare de stat pentru a o trimite în Guvern spre aprobare şi, ulterior, către Comisia Europeană. În 2009, au fost acordate din bugetul naţional subvenţii către fermieri de 1,67 miliarde lei în zootehnie şi de 3,89 miliarde lei pentru producţia vegetală.
Sursa: http://www.agroaliment.ro/
miercuri, 31 martie 2010
luni, 29 martie 2010
duminică, 28 martie 2010
vineri, 26 martie 2010
joi, 25 martie 2010
Fonduri pentru piscicultura-lansare cerere de proiecte
Vineri, 26 martie a.c., Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP anunţă lansarea sesiunii deschise de primire de cereri de finanţare pentru Măsurile 2.1 – „Investiţii productive în acvacultură” şi Măsura 2.6 – „Investiţii în procesare şi marketing”, din cadrul Axei 2, pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform Măsurilor de investiţii din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.
Fondurile alocate în anul 2010 pentru cele 2 măsuri sunt următoarele:
Măsura 2.1 – „Investiţii productive în acvacultură” - 35.916.384 euro
Măsura 2.6 – „Investiţii în procesare şi marketing” - 21.423.808 euro.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale POP. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. Pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului, care se găseşte postat pe site-ul www.madr.ro, secţiunea FEP. Ghidul solicitantului conţine criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru fiecare măsură.
Anunţarea rezultatelor selecţiei pentru cererile de finanţare depuse se va face lunar, după aprobarea Rapoartelor de selecţie de către ordonatorul principal de credite pentru implementarea POP.
Lista solicitanţilor selectaţi va fi postată pe site-ul www.madr.ro.
Sesiunile aferente vor fi deschise continuu, până la epuizarea fondurilor.
Sursa: http://www.madr.ro/
Fondurile alocate în anul 2010 pentru cele 2 măsuri sunt următoarele:
Măsura 2.1 – „Investiţii productive în acvacultură” - 35.916.384 euro
Măsura 2.6 – „Investiţii în procesare şi marketing” - 21.423.808 euro.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale POP. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. Pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului, care se găseşte postat pe site-ul www.madr.ro, secţiunea FEP. Ghidul solicitantului conţine criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru fiecare măsură.
Anunţarea rezultatelor selecţiei pentru cererile de finanţare depuse se va face lunar, după aprobarea Rapoartelor de selecţie de către ordonatorul principal de credite pentru implementarea POP.
Lista solicitanţilor selectaţi va fi postată pe site-ul www.madr.ro.
Sesiunile aferente vor fi deschise continuu, până la epuizarea fondurilor.
Sursa: http://www.madr.ro/
miercuri, 24 martie 2010
luni, 22 martie 2010
joi, 18 martie 2010
Fondul de urgenta
Fondul de Urgenta - competitie de idei de proiecte
Fundația Soros România (FSR) lansează o competiție de idei de proiecte, în cadrul “Fondului de urgență” - un program internațional creat de George Soros pentru atenuarea efectelor negative ale crizei economice mondiale.
Prin acest program, FSR isi propune sa sprijine cu prioritate intervențiile ce vizează incluziunea sociala a tinerilor si copiilor, precum:
-educația non-formală;
-educația timpurie incluzivă a copiilor proveniți din grupuri dezavantajate;
-reintegrarea și reinserția tinerilor delincvenți în societate;
-sprijinirea și recuperarea copiilor aflați în situații de risc;
-susținerea activităților care răspund nevoilor de socializare ale copiilor;
-activități recreative și culturale pentru copii, cum ar fi: organizarea de tabere de excelență sau tabere sociale pentru copii, programe educaționale de tipul competițiilor sportive, dezbaterilor, workshop-urilor, promovarea voluntariatului în rândul copiilor.
Ideile de proiecte selectate în această primă etapă vor fi dezvoltate ulterior în proiecte ce vor fi depuse spre evaluare în vederea obținerii unei finanțări.
Finanțarea solicitată în cadrul acestui program poate fi:
-sub 25.000 USD, sau
-peste 25.000 USD
Pentru finanțările sub 25.000 USD, selecția este realizată de către Fundația Soros România, fondul disponibil la acest moment fiind de 175.000 USD.
Pentru finanțările peste 25.000 USD, procedura de evaluare este mai complexă și se realizează atât de către Fundația Soros România, cât și de către o comisie de evaluare a Open Society Institute (OSI). Inițial, valoarea totală a Fondul de urgență a fost de 100 milioane USD, fondul fiind disponibil până în anul 2011.
Ideile de proiecte vor fi depuse prin completarea formularului online începând cu data de 17 martie 2010, conform principiului “primul venit, primul servit”, neexistând un termen limită.
Sursa: Fundatia Soros Romania
Fundația Soros România (FSR) lansează o competiție de idei de proiecte, în cadrul “Fondului de urgență” - un program internațional creat de George Soros pentru atenuarea efectelor negative ale crizei economice mondiale.
Prin acest program, FSR isi propune sa sprijine cu prioritate intervențiile ce vizează incluziunea sociala a tinerilor si copiilor, precum:
-educația non-formală;
-educația timpurie incluzivă a copiilor proveniți din grupuri dezavantajate;
-reintegrarea și reinserția tinerilor delincvenți în societate;
-sprijinirea și recuperarea copiilor aflați în situații de risc;
-susținerea activităților care răspund nevoilor de socializare ale copiilor;
-activități recreative și culturale pentru copii, cum ar fi: organizarea de tabere de excelență sau tabere sociale pentru copii, programe educaționale de tipul competițiilor sportive, dezbaterilor, workshop-urilor, promovarea voluntariatului în rândul copiilor.
Ideile de proiecte selectate în această primă etapă vor fi dezvoltate ulterior în proiecte ce vor fi depuse spre evaluare în vederea obținerii unei finanțări.
Finanțarea solicitată în cadrul acestui program poate fi:
-sub 25.000 USD, sau
-peste 25.000 USD
Pentru finanțările sub 25.000 USD, selecția este realizată de către Fundația Soros România, fondul disponibil la acest moment fiind de 175.000 USD.
Pentru finanțările peste 25.000 USD, procedura de evaluare este mai complexă și se realizează atât de către Fundația Soros România, cât și de către o comisie de evaluare a Open Society Institute (OSI). Inițial, valoarea totală a Fondul de urgență a fost de 100 milioane USD, fondul fiind disponibil până în anul 2011.
Ideile de proiecte vor fi depuse prin completarea formularului online începând cu data de 17 martie 2010, conform principiului “primul venit, primul servit”, neexistând un termen limită.
Sursa: Fundatia Soros Romania
miercuri, 17 martie 2010
luni, 15 martie 2010
vineri, 12 martie 2010
joi, 11 martie 2010
marți, 9 martie 2010
luni, 8 martie 2010
duminică, 7 martie 2010
Ghidului de finantare a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national
ORDIN nr. 1683 din 10 decembrie 2009 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national
EMITENT: Minsterul Mediului
Grup tinta: persoanele fizice si juridice care doresc obtinerea primei de casare
Prevederi principale :
Obiectul programului il reprezinta finantarea nerambursabila acordata din Fondul pentru mediu pentru achizitionarea autovehiculelor noi, mai putin poluante, in schimbul tichetelor valorice obtinute in urma predarii spre casare a autovehiculelor uzate.
Pentru anul 2010, valoarea nominala a tichetului valoric este de 3.800 lei cu care se pot achizitiona mai multe autovehicule noi, prin care se intelege orice autoturism sau autoutilitara usoara, care nu a fost inmatriculat/inmatriculata niciodata
Beneficiaza de prima de casare proprietarul, persoana juridica, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
i-a fost aprobata cererea de finantare si este inclus pe lista proprietarilor inscrisi publicata pe pagina de internet a Autoritatii;
a predat colectorului spre casare autovehiculul uzat, obtinand certificatul de distrugere si tichetul valoric;
a radiat din evidenta circulatiei autovehiculul uzat, obtinand certificatul de radiere;
s-a inscris la un producator validat in vederea achizitionarii autovehiculului nou, in baza tichetului valoric si a documentelor aferente, obtinand o nota de inscriere;
a achizitionat autovehiculul nou de la producatorul validat care a eliberat nota de inscriere, dupa declararea de catre Autoritate a autenticitatii tichetului valoric
Prin autovehicul uzat se intelege orice autoturism sau autoutilitara usoara inmatriculat/inmatriculata in Romania si avand o vechime mai mare sau egala cu 10 ani de la anul fabricatiei, care contine cumulativ urmatoarele componente esentiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, sasiul, precum si echipamentele electronice de gestionare a functiilor vehiculului si dispozitivul catalizator, daca acestea au fost prevazute din fabricatie
Observatii:
Prezentul ordin intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2010.
Avantaje:
Persoanele juridice pot beneficia de facilitatile prevazute in Programul de stimulare a innoirii Parcului auto national.
Pentru achizitionarea unui autovehicul nou se pot utiliza unul, doua sau cel mult trei tichete valorice.
Sursa:
Monitorul Oficial nr. 921 din 29 decembrie 2009
EMITENT: Minsterul Mediului
Grup tinta: persoanele fizice si juridice care doresc obtinerea primei de casare
Prevederi principale :
Obiectul programului il reprezinta finantarea nerambursabila acordata din Fondul pentru mediu pentru achizitionarea autovehiculelor noi, mai putin poluante, in schimbul tichetelor valorice obtinute in urma predarii spre casare a autovehiculelor uzate.
Pentru anul 2010, valoarea nominala a tichetului valoric este de 3.800 lei cu care se pot achizitiona mai multe autovehicule noi, prin care se intelege orice autoturism sau autoutilitara usoara, care nu a fost inmatriculat/inmatriculata niciodata
Beneficiaza de prima de casare proprietarul, persoana juridica, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
i-a fost aprobata cererea de finantare si este inclus pe lista proprietarilor inscrisi publicata pe pagina de internet a Autoritatii;
a predat colectorului spre casare autovehiculul uzat, obtinand certificatul de distrugere si tichetul valoric;
a radiat din evidenta circulatiei autovehiculul uzat, obtinand certificatul de radiere;
s-a inscris la un producator validat in vederea achizitionarii autovehiculului nou, in baza tichetului valoric si a documentelor aferente, obtinand o nota de inscriere;
a achizitionat autovehiculul nou de la producatorul validat care a eliberat nota de inscriere, dupa declararea de catre Autoritate a autenticitatii tichetului valoric
Prin autovehicul uzat se intelege orice autoturism sau autoutilitara usoara inmatriculat/inmatriculata in Romania si avand o vechime mai mare sau egala cu 10 ani de la anul fabricatiei, care contine cumulativ urmatoarele componente esentiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, sasiul, precum si echipamentele electronice de gestionare a functiilor vehiculului si dispozitivul catalizator, daca acestea au fost prevazute din fabricatie
Observatii:
Prezentul ordin intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2010.
Avantaje:
Persoanele juridice pot beneficia de facilitatile prevazute in Programul de stimulare a innoirii Parcului auto national.
Pentru achizitionarea unui autovehicul nou se pot utiliza unul, doua sau cel mult trei tichete valorice.
Sursa:
Monitorul Oficial nr. 921 din 29 decembrie 2009
vineri, 5 martie 2010
joi, 4 martie 2010
miercuri, 3 martie 2010
Ce poti face cu 25.000 euro de la UE daca esti tanar?
Apropo de Masura 112-Instalarea tinerilor fermierilor.
marți, 2 martie 2010
Proiect de lege: Scutiri de impozite pentru firmele infiintate de tineri
Ministerul economiei, comertului si mediului de afaceri a reintrodus in dezbatere publica un proiect de lege privind stimularea infiintarii microintreprinderilor de catre tinerii intreprinzatori, debutanti in afaceri. Proiectul a mai facut obiectul unor discutii, in septembrie 2009, fiind o initiativa a fostului minister al IMM-urilor. Potrivit actului normativ, tinerii cu varsta pana in 35 de ani isi vor putea infiinta asa-numitele firme starter, fiind scutiti de la plata mai multor impozite, timp de trei ani.
Pentru ca firmele starter sa se deosebeasca de celelalte societati, dupa denumirea acestora, se va adauga mentiunea scrisa in intregime “societate cu raspundere limitata starter” sau “S.R.L. – S”.Calitatea de firma starter se obtine la data inregistrarii acesteia la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau social si respectiv, se pierde, prin efectul legii, la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii.
Firma starter va beneficia de urmatoarele facilitati:
inregistrarea societatii pe cale electronica, la ghiseul unic de la oficiul registrului comertului;
accesul prioritar la inchirierea spatiilor pentru desfasurarea activitatii in cadrul structurilor de sprijinire a afacerilor (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si de software);
accesul prioritar al salariatilor si asociatilor societatii, la orice forma de instruire, informare si documentare in domeniul afacerilor, organizata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si de unitatile din subordinea sau in coordonarea acestuia;
scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata in care societatea are calitatea de firma starter;
scutirea de la plata impozitului pe profit, in mod exceptional, pentru o perioada de inca doi ani calendaristici, dupa expirarea perioadei prevazuta la lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii:
-cand profitul obtinut se reinvesteste integral in modernizarea propriilor mijloace fixe amortizabile si/sau in calificarea/recalificarea/perfectionarea profesionala/manageriala, potrivit legii, a personalului necesar activitatilor desfasurate;
-cand se obtin profituri suplimentare prin deschiderea de noi puncte de lucru sau filiale, precum si prin cresterea capacitatii de productie existenta la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii societatii;
-cand se efectueaza investitii destinate protejarii mediului inconjurator, avizate de catre autoritatea competenta;
-cand au fost angajate, pe durata nedeterminata, pe posturi nou create, si mentinute in activitate timp de minim 12 luni, cel putin 7 (sapte) persoane, inclusiv someri, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii;
scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 euro, la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare din luna anterioara aceleia pentru care se face plata. Pentru veniturile individuale care depasesc pragul mentionat, diferenta se impoziteaza potrivit legii.
scutirea angajatorului de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata;
scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, potrivit Anexei 1 la H.G. nr. 684/2009 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale;
primirea de consultanta, generala si/sau de specialitate, pe baza co-finantarii cheluielilor aferente, din fonduri proprii si atrase;
obtinerea de credite cu perioada de gratie sau de alte forme de finantare, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor art. 4. lit. c), pe baza accesului la garantii acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - IFN, pana la cel mult 90% din valoarea creditului solicitat, pentru imprumuturi destinate exclusiv realizarii de investitii proprii
Potrivit notei de fundamentare, "proiectul de Lege prevede, pentru firmele tip starter, un obiect de activitate restrans la cel mult cinci dintre domeniile continute de CAEN Rev. 2, pornindu-se de la premisa ca intreprinzatorii care vor opta pentru acest tip de firma (cel mult 5 asociati!) au o idee clara de afacere intr-un anumit domeniu (fiecare dintre cei 5 asociati putandu-se concentra si putand coordona afacerile firmei pe un singur domeniu de activitate!), astfel incat firma va avea sanse mai mari sa fie profitabila, sa se dezvolte rapid si sa se consolideze economic si financiar in cei 3-5 ani in care, potrivit prezentei legi, poate beneficia de anumite facilitati".
de Claudia Pirvoiu
Sursa: http://economie.hotnews.ro/
Pentru ca firmele starter sa se deosebeasca de celelalte societati, dupa denumirea acestora, se va adauga mentiunea scrisa in intregime “societate cu raspundere limitata starter” sau “S.R.L. – S”.Calitatea de firma starter se obtine la data inregistrarii acesteia la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau social si respectiv, se pierde, prin efectul legii, la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii.
Firma starter va beneficia de urmatoarele facilitati:
inregistrarea societatii pe cale electronica, la ghiseul unic de la oficiul registrului comertului;
accesul prioritar la inchirierea spatiilor pentru desfasurarea activitatii in cadrul structurilor de sprijinire a afacerilor (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si de software);
accesul prioritar al salariatilor si asociatilor societatii, la orice forma de instruire, informare si documentare in domeniul afacerilor, organizata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si de unitatile din subordinea sau in coordonarea acestuia;
scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata in care societatea are calitatea de firma starter;
scutirea de la plata impozitului pe profit, in mod exceptional, pentru o perioada de inca doi ani calendaristici, dupa expirarea perioadei prevazuta la lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii:
-cand profitul obtinut se reinvesteste integral in modernizarea propriilor mijloace fixe amortizabile si/sau in calificarea/recalificarea/perfectionarea profesionala/manageriala, potrivit legii, a personalului necesar activitatilor desfasurate;
-cand se obtin profituri suplimentare prin deschiderea de noi puncte de lucru sau filiale, precum si prin cresterea capacitatii de productie existenta la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc trei ani de la data inregistrarii societatii;
-cand se efectueaza investitii destinate protejarii mediului inconjurator, avizate de catre autoritatea competenta;
-cand au fost angajate, pe durata nedeterminata, pe posturi nou create, si mentinute in activitate timp de minim 12 luni, cel putin 7 (sapte) persoane, inclusiv someri, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii;
scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 euro, la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare din luna anterioara aceleia pentru care se face plata. Pentru veniturile individuale care depasesc pragul mentionat, diferenta se impoziteaza potrivit legii.
scutirea angajatorului de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de 5 (cinci) salariati, angajati pe durata nedeterminata;
scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, potrivit Anexei 1 la H.G. nr. 684/2009 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale;
primirea de consultanta, generala si/sau de specialitate, pe baza co-finantarii cheluielilor aferente, din fonduri proprii si atrase;
obtinerea de credite cu perioada de gratie sau de alte forme de finantare, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor art. 4. lit. c), pe baza accesului la garantii acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - IFN, pana la cel mult 90% din valoarea creditului solicitat, pentru imprumuturi destinate exclusiv realizarii de investitii proprii
Potrivit notei de fundamentare, "proiectul de Lege prevede, pentru firmele tip starter, un obiect de activitate restrans la cel mult cinci dintre domeniile continute de CAEN Rev. 2, pornindu-se de la premisa ca intreprinzatorii care vor opta pentru acest tip de firma (cel mult 5 asociati!) au o idee clara de afacere intr-un anumit domeniu (fiecare dintre cei 5 asociati putandu-se concentra si putand coordona afacerile firmei pe un singur domeniu de activitate!), astfel incat firma va avea sanse mai mari sa fie profitabila, sa se dezvolte rapid si sa se consolideze economic si financiar in cei 3-5 ani in care, potrivit prezentei legi, poate beneficia de anumite facilitati".
de Claudia Pirvoiu
Sursa: http://economie.hotnews.ro/
Fermierii leneşi, penalizaţi la subvenţii
Într-un interviu acordat EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre sancţiunile pe care le vor primi cei care nu-şi lucrează pământul.
Problema terenurilor agricole nelucrate devine din ce în ce mai costisitoare, atât pentru proprietarii de terenuri, cât şi pentru Ministerul Agriculturii. Instituţia duce lipsă însă de soluţii cu adevărat viabile pentru cei care nu vor săşi cultive pământurile.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre ce poate face instituţia pe care o conduce pentru a diminua numărul hectarelor nelucrate. Totodată, am mai discutat şi despre recensământul agricol din acest an, şi despre uniformizarea profitului pe lanţul agricol de consum.
„Nu folosesc cuvântul impozitare, folosesc «penalizare» a celor care nu-şi lucrează pământul sau îl abandonează. După estimări ar fi cam 1,5-2 milioane de hectare de teren care sunt nelucrate”, ne-a de larat ministrul. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) are o bază de date de unde ministerul îşi ia informaţiile pentru a vedea cât teren e nelucrat şi cine îl deţine.
Fără subvenţii
De anul acesta, cei care nu-şi cultivă pământul nu vor mai primi subvenţia. Potrivit ministrului, în cazul subvenţiilor europene, care nu se pot lega de obligativitatea cultivării terenului, urmează să se aplice aceeaşi soluţie. „Am făcut regulile mult mai stricte şi în cazul lor. Ştiţi că la noi, toamna, se ard miriştile şi se produc destule daune asupra mediului. Am hotărât ca nici acestora să nu le mai dăm această subvenţie. Arderea miriştilor e interzisă”, a mai spus ministrul.
Subvenţia pe hectar va ajunge, în acest an, la 167 de euro - 81 de euro de la UE şi 86 de euro de la minister.
Legaţi de mâini cu legile UE
Întrebat de ce nu pot fi obligaţi proprietarii să dea în arendă terenurile necultivate, ministrul a afirmat că nu este posibil întrucât s-ar atinge dreptul de proprietate pe care fiecare îl are prin Constituţie. „Introducând forma de penalizare prin anularea subvenţiilor, sperăm ca aceia care nu-l mai cultivă să fie obligaţi ori să-l lucreze, ori să-l dea în arendă, ori să-l vândă”, a explicat ministrul iniţiativa.
Tot la categoria „probleme fără rezolvare viabilă” intră şi reducerea evaziunii fiscale, foarte ridicată în sectorul agricol. O soluţie pentru reducerea ei ar fi fost ca subvenţiile să fi fost date pe cantitatea de recoltă sau produse vândute. Ministrul susţine că nici acest lucru nu se poate face în România, pentru că intră în direct conflict cu legile europene şi nu este conform nici cu legile mondiale ale Organizaţiei Comerţului.
Paul Barbu Luni, 01 Martie 2010
Sursa: www.evz.ro/
Problema terenurilor agricole nelucrate devine din ce în ce mai costisitoare, atât pentru proprietarii de terenuri, cât şi pentru Ministerul Agriculturii. Instituţia duce lipsă însă de soluţii cu adevărat viabile pentru cei care nu vor săşi cultive pământurile.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EVZ, ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, vorbeşte despre ce poate face instituţia pe care o conduce pentru a diminua numărul hectarelor nelucrate. Totodată, am mai discutat şi despre recensământul agricol din acest an, şi despre uniformizarea profitului pe lanţul agricol de consum.
„Nu folosesc cuvântul impozitare, folosesc «penalizare» a celor care nu-şi lucrează pământul sau îl abandonează. După estimări ar fi cam 1,5-2 milioane de hectare de teren care sunt nelucrate”, ne-a de larat ministrul. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) are o bază de date de unde ministerul îşi ia informaţiile pentru a vedea cât teren e nelucrat şi cine îl deţine.
Fără subvenţii
De anul acesta, cei care nu-şi cultivă pământul nu vor mai primi subvenţia. Potrivit ministrului, în cazul subvenţiilor europene, care nu se pot lega de obligativitatea cultivării terenului, urmează să se aplice aceeaşi soluţie. „Am făcut regulile mult mai stricte şi în cazul lor. Ştiţi că la noi, toamna, se ard miriştile şi se produc destule daune asupra mediului. Am hotărât ca nici acestora să nu le mai dăm această subvenţie. Arderea miriştilor e interzisă”, a mai spus ministrul.
Subvenţia pe hectar va ajunge, în acest an, la 167 de euro - 81 de euro de la UE şi 86 de euro de la minister.
Legaţi de mâini cu legile UE
Întrebat de ce nu pot fi obligaţi proprietarii să dea în arendă terenurile necultivate, ministrul a afirmat că nu este posibil întrucât s-ar atinge dreptul de proprietate pe care fiecare îl are prin Constituţie. „Introducând forma de penalizare prin anularea subvenţiilor, sperăm ca aceia care nu-l mai cultivă să fie obligaţi ori să-l lucreze, ori să-l dea în arendă, ori să-l vândă”, a explicat ministrul iniţiativa.
Tot la categoria „probleme fără rezolvare viabilă” intră şi reducerea evaziunii fiscale, foarte ridicată în sectorul agricol. O soluţie pentru reducerea ei ar fi fost ca subvenţiile să fi fost date pe cantitatea de recoltă sau produse vândute. Ministrul susţine că nici acest lucru nu se poate face în România, pentru că intră în direct conflict cu legile europene şi nu este conform nici cu legile mondiale ale Organizaţiei Comerţului.
Paul Barbu Luni, 01 Martie 2010
Sursa: www.evz.ro/
luni, 1 martie 2010
Planul de afacere-Importanta acestuia
Multi autori considera ca realizarea planului de afacere este cea mai importanta etapa din procesul de lansare a unei noi afaceri (sau de dezvoltare a unei afaceri existente).
Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv pentru oamenii care au experienta in domeniu. El reprezinta o harta a viitoarei afaceri, imbunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.
Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua organizatii la fel.
In acelasi fel, nu exista o formula magica pentru elaborarea planurilor de afaceri. Exista insa anumite aspecte tipice care trebuie atinse in elaborarea planului de afaceri, astfel incat planul sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv si pragmatic.
In acest fel, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice cat si cele financiare sau de resurse umane. El demonstreaza mediului exterior (dar si celui interior) ca stapaneste situatia.
Pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposibil de controlat, intreprinzatorul trebuie sa raspunda, inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intrebari (din care de dezvolta, practic, planul de afaceri):
- Cine este utilizatorul produselor?
- Cine este clientul produselor oferite?
- Care este amplasamentul adecvat pentru afacere?
- Ce pret este potrivit pentru situatia pietei?
- Cum vor fi distribuite produsele catre clienti?
- Care sunt perspectivele pietei pe termen scurt si lung?
- Cum poate fi extinsa gama de produse?
- Cine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slabe?
- Ce motivatii va avea un client pentru a cumpara produsul?
- Care este conceptul de marketing prin care se conduce afacerea?
- Care este necesarul de capital?
- Care este forma juridica cea mai potrivita pentru afacere?
Realizarea planului de afaceri are cateva avantaje:
- Analiza detaliata a activitatii viitoare pe care o presupune realizarea planului de afaceri permite evitarea multor greseli cauzate de lipsa de informare (cunoasterea insuficienta a concurentilor sau clientilor, cunoasterea insuficienta a unor concepte economice sau tehnice implicate in activitate);
- Planul de afaceri indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va investi si cum va fi recuperata investitia. in acest fel, se reduce semnificativ riscul aparitiei unor probleme cu cash-flow - ul (fluxurile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale noilor afaceri.
In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare.
Mai mult, un plan de afaceri bine realizat creste credibilitatea intreprinzatorului in fata investitorilor si partenerilor de afacere.
- Realizarea planului de afaceri intareste abilitatile de planificare ale intreprinzatorului. Chiar daca planul de afaceri nu va putea fi pus in practica in toate detaliile sale, pentru ca mediul economic este in continua schimbare, intreprinzatorul va fi mai bine pregatit si capabil sa se adapteze mai rapid.
Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati „birocratice”. Totusi, de obicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la timp sau nu livreaza produsele contractele in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa se confrunte cu intarzieri si blocaje.
De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si obtinerea unui profit. intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat:
- Sa fie orientat spre piata: oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta identificarea precisa a nevoilor clientilor potentiali este esentiala. Intreprinzatorul trebuie sa poata sa faca 1-2 lucruri foarte bine, iar afacerea sa trebuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand exista o oportunitate clara de afaceri.
- Sa dovedeasca interesul clar al clientilor: dincolo de parerea personala despre produsul realizat, este necesara o evaluare mai obiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest scop, sunt utile testele practice realizate preliminar de cativa clienti.
- Sa se bazeze pe previziuni realiste: intreprinzatorul trebuie sa fie atent ca optimismul sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia afacerii. In acest fel, cresc sansele de atingere a obiectivelor propuse si credibilitatea in fata investitorilor.
Procesul complex de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui bun plan de afaceri face mai usoara evitarea unor erori frecvente:
- aptitudinile si abilitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente.
- lipsa unei strategii clare de piata;
- cunoasterea insuficienta a competitorilor;
- organizarea interna a firmei defectuoasa;
- dependenta excesiva de anumiti furnizori;
- capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului;
- necunoasterea reglementarilor legale relevante;
- resurse financiare insuficiente;
- evaluare gresita a cheltuielilor de functionare a afacerii;
- supraestimarea capacitatii de a realiza profit;
- profitabilitate prea redusa pentru a permite rambursarea creditelor;
- politica imprudenta in domeniul investitiilor;
- calculatie gresita a costurilor;
- contabilitate necorespunzatoare si incompleta;
- necunoasterea obligatiilor fiscale;
- alegere neadecvata a partenerilor de afaceri;
- alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.
Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv pentru oamenii care au experienta in domeniu. El reprezinta o harta a viitoarei afaceri, imbunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.
Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua organizatii la fel.
In acelasi fel, nu exista o formula magica pentru elaborarea planurilor de afaceri. Exista insa anumite aspecte tipice care trebuie atinse in elaborarea planului de afaceri, astfel incat planul sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv si pragmatic.
In acest fel, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice cat si cele financiare sau de resurse umane. El demonstreaza mediului exterior (dar si celui interior) ca stapaneste situatia.
Pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposibil de controlat, intreprinzatorul trebuie sa raspunda, inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intrebari (din care de dezvolta, practic, planul de afaceri):
- Cine este utilizatorul produselor?
- Cine este clientul produselor oferite?
- Care este amplasamentul adecvat pentru afacere?
- Ce pret este potrivit pentru situatia pietei?
- Cum vor fi distribuite produsele catre clienti?
- Care sunt perspectivele pietei pe termen scurt si lung?
- Cum poate fi extinsa gama de produse?
- Cine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slabe?
- Ce motivatii va avea un client pentru a cumpara produsul?
- Care este conceptul de marketing prin care se conduce afacerea?
- Care este necesarul de capital?
- Care este forma juridica cea mai potrivita pentru afacere?
Realizarea planului de afaceri are cateva avantaje:
- Analiza detaliata a activitatii viitoare pe care o presupune realizarea planului de afaceri permite evitarea multor greseli cauzate de lipsa de informare (cunoasterea insuficienta a concurentilor sau clientilor, cunoasterea insuficienta a unor concepte economice sau tehnice implicate in activitate);
- Planul de afaceri indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va investi si cum va fi recuperata investitia. in acest fel, se reduce semnificativ riscul aparitiei unor probleme cu cash-flow - ul (fluxurile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale noilor afaceri.
In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare.
Mai mult, un plan de afaceri bine realizat creste credibilitatea intreprinzatorului in fata investitorilor si partenerilor de afacere.
- Realizarea planului de afaceri intareste abilitatile de planificare ale intreprinzatorului. Chiar daca planul de afaceri nu va putea fi pus in practica in toate detaliile sale, pentru ca mediul economic este in continua schimbare, intreprinzatorul va fi mai bine pregatit si capabil sa se adapteze mai rapid.
Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati „birocratice”. Totusi, de obicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la timp sau nu livreaza produsele contractele in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa se confrunte cu intarzieri si blocaje.
De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si obtinerea unui profit. intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat:
- Sa fie orientat spre piata: oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta identificarea precisa a nevoilor clientilor potentiali este esentiala. Intreprinzatorul trebuie sa poata sa faca 1-2 lucruri foarte bine, iar afacerea sa trebuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand exista o oportunitate clara de afaceri.
- Sa dovedeasca interesul clar al clientilor: dincolo de parerea personala despre produsul realizat, este necesara o evaluare mai obiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest scop, sunt utile testele practice realizate preliminar de cativa clienti.
- Sa se bazeze pe previziuni realiste: intreprinzatorul trebuie sa fie atent ca optimismul sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia afacerii. In acest fel, cresc sansele de atingere a obiectivelor propuse si credibilitatea in fata investitorilor.
Procesul complex de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui bun plan de afaceri face mai usoara evitarea unor erori frecvente:
- aptitudinile si abilitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente.
- lipsa unei strategii clare de piata;
- cunoasterea insuficienta a competitorilor;
- organizarea interna a firmei defectuoasa;
- dependenta excesiva de anumiti furnizori;
- capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului;
- necunoasterea reglementarilor legale relevante;
- resurse financiare insuficiente;
- evaluare gresita a cheltuielilor de functionare a afacerii;
- supraestimarea capacitatii de a realiza profit;
- profitabilitate prea redusa pentru a permite rambursarea creditelor;
- politica imprudenta in domeniul investitiilor;
- calculatie gresita a costurilor;
- contabilitate necorespunzatoare si incompleta;
- necunoasterea obligatiilor fiscale;
- alegere neadecvata a partenerilor de afaceri;
- alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.
Fermierii cu terenuri nelucrate nu vor mai primi bani la hectar
Ministrul agriculturii Mihail Dumitru a declarat ca incepand din acest an nu va mai acorda subventii directe la hectar platite din bugetul statului celor care nu-si lucreaza terenurile agricole.
"Vom propune identificarea tuturor terenurilor nelucrate. Din datele pe care le avem, 15% din terenurile pentru care s-a solicitat sprijin, adica 1,2 milioane ha, sunt nelucrate", a spus Dumitru.
Pentru 2010, Uniunea Europeana acorda 731 milioane euro, ceea ce inseamna 81 euro la hectar, la acestea adaugandu-se de la bugetul de stat 635 milioane euro, adica 85 euro la hectar.
In total, agricultorii vor primi 166 euro la hectar, cu circa 50 euro mai mult decat anul trecut. Fermierii sunt insa obligati sa isi lucreze terenurile pentru a primi bani de la bugetul de stat si sa-l mentina macar in conditiile optime de mediu pentru a primi si bani de la UE.
Astazi s-a lansat campania de depunere a cererilor de sprijin pe suprafata. Pentru a primi subventii directe la hectar, fermierii trebuie sa-si declare suprafata detinuta in perioada 1 martie-17 mai 2010, cererile depuse ulterior urmand sa primeasca penalitati 1% pentru fiecare zi lucratoare.
Cristina Stoian
01.03.2010
Sursa: www.zf.ro/
"Vom propune identificarea tuturor terenurilor nelucrate. Din datele pe care le avem, 15% din terenurile pentru care s-a solicitat sprijin, adica 1,2 milioane ha, sunt nelucrate", a spus Dumitru.
Pentru 2010, Uniunea Europeana acorda 731 milioane euro, ceea ce inseamna 81 euro la hectar, la acestea adaugandu-se de la bugetul de stat 635 milioane euro, adica 85 euro la hectar.
In total, agricultorii vor primi 166 euro la hectar, cu circa 50 euro mai mult decat anul trecut. Fermierii sunt insa obligati sa isi lucreze terenurile pentru a primi bani de la bugetul de stat si sa-l mentina macar in conditiile optime de mediu pentru a primi si bani de la UE.
Astazi s-a lansat campania de depunere a cererilor de sprijin pe suprafata. Pentru a primi subventii directe la hectar, fermierii trebuie sa-si declare suprafata detinuta in perioada 1 martie-17 mai 2010, cererile depuse ulterior urmand sa primeasca penalitati 1% pentru fiecare zi lucratoare.
Cristina Stoian
01.03.2010
Sursa: www.zf.ro/
Bani pentru proiecte
Ieri, în cadrul unei videoconferinţe, prim-ministrul Emil Boc a adus la cunoştinţa prefecţilor că în Monitorul Oficial de astăzi va fi publicată o ordonanţă de urgenţă pentru sprijinirea
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
autorităţilor publice locale care aduc în ţară bani europeni. Acest normativ vine în sprijinul primarilor care au proiecte
europene aprobate sau în derualre şi care nu-şi pot asigura cota de cofinanţare.
“Vreau să le aduceţi la cunoştinţă primarilor că au la îndemână intrumentul garanţiilor guvernamentale, în baza căruia pot să facă împrumut la bănci şi să-şi asigure cota de cofinanţare. Acest program este foarte accesibil, existând doar două condiţii ce trebuie îndeplinite. Prima este să existe autorizaţia de finanţare, iar a doua, ca proiectul să fie pe infrastructura rutieră, energie, extinderea reţelei de apă potabilă şi staţii de tratare a apelor, managementul deşeurilor, educaţie,
cercetare, sănătate sau asistenţă socială”, a spus Emil Boc.
În perioada imediat următoare, prefectul va trebui să organizeze o întâlnire cu primarii de comune, municipii şi oraşe, în cadrul căreia le va vorbi despre această ordonanţă.
Autor: Alex Sava
SURSA: Obiectivul de Vaslui
sâmbătă, 27 februarie 2010
Prima sesiune a Măsurii 125 va fi deschisă din 15 martie
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat că prima sesiune pentru depunerea proiectelor din cadrul Măsurii 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” va fi deschisă în perioada 15 martie - 15 aprilie, iar potenţialii beneficiari pot accesa peste 148 milioane euro.
Suma disponibilă, mai exact 148.774.185 euro, va fi împărţită pe submăsuri.
Astfel, submăsura 125-a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” va avea disponibilă sumă de 89.264.511 euro, iar pentru submăsura 125-b „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” sunt alocaţi 59.509.674 euro.
Conform deciziei Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în urma consultării Comitetului de Monitorizare, pentru Măsura 125 se vor derula maxim două sesiuni pentru depunerea proiectelor în cursul anului 2010.
Solicitanţii vor putea depune proiectele la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) ale Agenţiei, în judeţele unde va fi amplasată investiţia, de luni până vineri între orele 9 şi 14, cu excepţia ultimei zile (joi, 15 aprilie), când se vor putea depune cereri de finanţare doar până la ora 12.
Ghidul Solicitantului aferent acestei măsuri de investiţie este disponibil pe pagina de internet a APDRP, www.apdrp.ro, şi a Ministerului Agriculturii, www.madr.ro.
Sursa: www.agroinfo.ro
Suma disponibilă, mai exact 148.774.185 euro, va fi împărţită pe submăsuri.
Astfel, submăsura 125-a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” va avea disponibilă sumă de 89.264.511 euro, iar pentru submăsura 125-b „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” sunt alocaţi 59.509.674 euro.
Conform deciziei Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în urma consultării Comitetului de Monitorizare, pentru Măsura 125 se vor derula maxim două sesiuni pentru depunerea proiectelor în cursul anului 2010.
Solicitanţii vor putea depune proiectele la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) ale Agenţiei, în judeţele unde va fi amplasată investiţia, de luni până vineri între orele 9 şi 14, cu excepţia ultimei zile (joi, 15 aprilie), când se vor putea depune cereri de finanţare doar până la ora 12.
Ghidul Solicitantului aferent acestei măsuri de investiţie este disponibil pe pagina de internet a APDRP, www.apdrp.ro, şi a Ministerului Agriculturii, www.madr.ro.
Sursa: www.agroinfo.ro
joi, 25 februarie 2010
Contract de comision cu persoana fizica. Taxe aplicabile
Intrebare: O societate comerciala poate incheia un contract de comision cu persoana fizica? (nu este persoana fizica autorizata)
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Modalitati noi de impunere pentru anumite venituri, cu retinere la sursa
Incepand cu 1 ianuarie 2010 se introduce un regim alternativ de impozitare simplificata a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si a celor obtinute ca urmare a unor activitati desfasurate in baza contractelor de comision, mandat sau agent, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut.
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
miercuri, 24 februarie 2010
Corrigendum nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Stimate Doamne/Stimati Domni,
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 a emis Corrigendumul nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", referitor la situaţiile financiare ale solicitantului.
Ca urmare a intrarii in vigoare, de la 01.01.2010, a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Relementarilor contabile conforme cu directivele europene si in conformitate cu prevederile art.185 si 201 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, incepand cu exercitiul financiar 2009 societatile comerciale vor depune situatiile financiare anuale numai la oficiile registrului comertului.
In acest context, se modifica sectiunea II.3. "Completarea si depunerea cererii de finantare", Sectiunea III "Conditii precontractuale" si Anexa 2 "Grila de verificare preliminara" din Ghidul solicitantului, conform corrigendum-ului atasat.
Va transmit in atasament si Ghidul Solicitantului consolidat.
Gabriela Bobeanu
Expert Biroul Regional de Informare
******************************************
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Mesaje de poştă electronică şi multe altele în mişcare. Obţineţi gratuit Windows Live Hotmail. Înregistraţi-vă acum.
Ce să faci şi de ce să te fereşti când vrei bani europeni
SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale.
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
AM POR a publicat un nou corrigendum pentru DMI 4.3.
AM POR a emis al doilea corrigendum pentru DMI 4.3. „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor”. Impreuna cu textul acestuia a fost publicat si Ghidul Solicitantului consolidat, care include elementele modificate.
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene
Peste 500 de milioane de euro oferite prin Programul Operational Sectorial, cele mai vanate de antreprenori
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Riscam sa pierdem 19 mld. € din cauza gradului scazut de absorbtie a fondurilor UE
Romania ar putea risca sistarea finantarilor europene aferente perioadei 2007-2013 daca in decembrie 2010 bilantul Comisiei Europene privind gradul de absorbtie a banilor comunitari este unul negativ. Nu este vorba despre pierderea sumelor ramase necheltuite in intervalul 2007-2010 (potrivit regulii „n+3” care stipuleaza ca daca fondurile alocate in anul „n” nu sunt cheltuite pana in anul n+3”, statul membru pierde ceea ce nu a consumat), ci despre ratarea intregului pachet financiar negociat la aderarea la UE. Acesta consta in 19,21 mld. euro, din care Romania a reusit sa atraga cel mult 10%. Informatia provine din surse apropiate Comisiei Europene, care au declarat pentru „Financiarul” ca aceasta sanctiune fara precedent in istoria blocului comunitar ar putea constitui o reactie la gravele sincope inregistrate in derularea proiectelor cu finantare europeana. Este o consecinta a blocarii intregului proces de catre guvernul de la Bucuresti, prin politizarea excesiva a structurilor care gestioneaza fondurile europene, blocarea posturilor, concedierea functionarilor si prin tergiversarea nepermis de indelungata a onorarii platilor catre beneficiari.
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
marți, 23 februarie 2010
Start la subvenţii
Luni, 1 martie, va demara campania de depunere de cereri pentru subvenţiile pe suprafaţa de teren.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunţă că de la 1 martie se pot depune cererile de plată
pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să depună o singură cerere de plată, până pe 17 mai 2010. Depunerea cererii de plată în intervalul 18 mai - 11 iunie 2010 va determina penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.
APIA Vaslui va transmite o invitaţie scrisă fiecărui fermier care a mai depus în anii precedenţi o cerere. În invitaţie este specificată data, ora, persoana, centrul local sau judeţean şi documentaţia cu care trebuie să se prezinte fermierul pentru a completa formularul pretipărit de cerere unică pe suprafaţă şi a desena pe hartă parcelele pe care le utilizează.
“Este important ca fermierii să respecte programarea, atât pentru eficientizarea campaniei cât şi pentru evitarea de către fermieri a penalităţilor”, ne-a declarat Petru Botez, directorul coordonator al APIA Vaslui.
Sursa: www.obiectivdevaslui.ro
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunţă că de la 1 martie se pot depune cererile de plată
pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să depună o singură cerere de plată, până pe 17 mai 2010. Depunerea cererii de plată în intervalul 18 mai - 11 iunie 2010 va determina penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.
APIA Vaslui va transmite o invitaţie scrisă fiecărui fermier care a mai depus în anii precedenţi o cerere. În invitaţie este specificată data, ora, persoana, centrul local sau judeţean şi documentaţia cu care trebuie să se prezinte fermierul pentru a completa formularul pretipărit de cerere unică pe suprafaţă şi a desena pe hartă parcelele pe care le utilizează.
“Este important ca fermierii să respecte programarea, atât pentru eficientizarea campaniei cât şi pentru evitarea de către fermieri a penalităţilor”, ne-a declarat Petru Botez, directorul coordonator al APIA Vaslui.
Sursa: www.obiectivdevaslui.ro
Agricultura ecologică, un pariu câştigat
Suprafaţa cultivată în sistem ecologic pe teritoriul României a crescut, în anul 2009, cu 9% faţă de anul precedent, când a fost de circa 220.000 hectare. Deşi iniţial estimările indicau o creştere de peste 25.000 hectare, din cauza cererii mici de produse ecologice din piaţă, pe fondul crizei economice, a fost înregistrat un avans mai redus al suprafeţelor cultivate ecologic.
În ceea ce priveşte producţia de produse ecologice, aceasta a scăzut în 2009 pe segmentul de cereale, la 74.000 tone, de la 90.000 de tone, în timp ce alte categorii, precum legumele si fructele, au înregistrat creşteri.
Potrivit declaraţiei preşedintelui Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, Ion Toncea, este posibil ca şi în anul 2010, odată cu creşterea suprafeţelor cultivate, să crească şi producţia. Referitor la preţurile produselor ecologice agro-alimentare, Toncea a spus că acestea au înregistrat o creştere medie de circa 10%, în 2009, ca urmare a investiţiilor realizate de producători pentru dezvoltarea prelucrării primare.
Sursa: www.agroinfo.ro
În ceea ce priveşte producţia de produse ecologice, aceasta a scăzut în 2009 pe segmentul de cereale, la 74.000 tone, de la 90.000 de tone, în timp ce alte categorii, precum legumele si fructele, au înregistrat creşteri.
Potrivit declaraţiei preşedintelui Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, Ion Toncea, este posibil ca şi în anul 2010, odată cu creşterea suprafeţelor cultivate, să crească şi producţia. Referitor la preţurile produselor ecologice agro-alimentare, Toncea a spus că acestea au înregistrat o creştere medie de circa 10%, în 2009, ca urmare a investiţiilor realizate de producători pentru dezvoltarea prelucrării primare.
Sursa: www.agroinfo.ro
BCR: Cei care vor fonduri europene sa vorbeasca mai intai cu banca
Firmele care vor sa aplice pentru fonduri europene ar trebui sa discute cu bancile posibilitatile de finantare inainte de a demara procedurile pentru obtinerea banilor europeni, deoarece se gasesc foarte greu solutii de finantare care sa se plieze pe un proiect gata aprobat, spun reprezentantii BCR, cea mai mare banca de pe piata.
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
luni, 22 februarie 2010
In 2010 se termina banii de la UE pentru firmele care vor sa faca investitii
Ultimii bani din fonduri europene alocati pentru investitii se vor epuiza in acest an odata cu lansarea ultimelor apeluri de proiecte. In 2010 autoritatile vor pune la bataie intreg bugetul de 225 mil. euro ramas disponibil firmelor care vor sa achizitioneze linii de productie, echipamente, sa investeasca in retehnologizari, modernizari, constructie de hale de productie.
IMM-urile si intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane de euro - n.red.) au avut alocat pana in 2013 un buget total de 550 mil. euro de la UE pentru investitii. Pana in prezent, jumatate din acest buget a fost pusa la dispozitia firmelor care au depus peste 3.000 de proiecte. Numarul ridicat al cererilor a determinat autoritatile sa aloce mult mai repede banii disponibili, astfel incat anul acesta firmele vor avea la dispozitie intreg bugetul ramas de 225 mil.euro prin lansarea a trei apeluri de proiecte.
Conform calendarului orientativ de lansare a programelor europene publicat pe site-ul autoritatii care gestioneaza fondurile structurale (ACIS), anul acesta se vor epuiza banii destinati IMM-urilor pentru investitii de pana la 250.000 de euro, investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro. De asemenea, se lanseaza si ultimul apel de proiecte pentru investitiile productive in intreprinderi mari unde valoarea maxima a finantarii acordate pentru un proiect este de 18,5 mil. lei, dar nu mai mult de 5 mil. euro. Banii sunt alocati in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), " Un sistem de productie inovativ si ecoeficient."
Fondurile pentru IMM-uri s-au triplat
IMM-urile au avut alocat pentru investitii in perioada 2007-2013 un buget de 368,3 mil. euro. Pentru apelurile lansate in ultimii trei ani au fost puse la bataie 274 mil. euro si au fost semnate 477 de contracte cu o valoare a finantarii nerambursabile de circa 100 mil. euro. Pentru apelul din 2009, proiectele sunt inca in etapa de evaluare. "Pentru aceasta operatiune, suma alocata pentru anul 2009 a fost majorata de aproximativ trei ori fata de alocarea stabilita, datorita interesului crescut manifestat in anul 2008. Prin ordine ale ministrului, pentru aceasta operatiune s-au alocat urmatoarele bugete anuale: in 2007 si 2008 bugetul cumulat a fost de 94,2 mil. euro, iar in 2009 au fost alocati 180 mil. euro", explica reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri terminarea bugetului odata cu lansarea in acest an a ultimelor apeluri de proiecte pentru investitiile firmelor.Astfel, pentru investitii de pana la 250.000 de euro a mai ramas un buget de 70 mil. euro, apelul de proiecte urmand a fi lansat in luna mai, conform calendarului orientativ publicat de ACIS, in timp ce un buget mai redus de 45 mil. euro este disponibil pentru investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro, apelul de lansare urmand a fi in iulie, ceea ce inseamna ca aproximativ 337 de firme vor mai putea sa ia bani europeni.
Intreprinderile mari mai au la dispozitie un buget de 110 mil. euro care urmeaza sa fie pus la bataie in februarie. Acesta este cel de-al doilea apel lansat pentru intreprinderile mari, dupa ce anul trecut 28 de companii au beneficiat de finantari europene in valoare de 235 mil. lei (58 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionarea de utilaje. In cursa pentru aceasta finantare s-au aflat 123 de companii cu o valoare cumulata a proiectelor care depasea de patru ori bugetul alocat. Practic anul acesta vor primi finantare ultimele 56 de intreprinderi mari. Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 pentru acest program este de 179 de milioane de euro.
Intrebari fara raspuns
"Cele mai solicitate finantari nerambursabile pentru investitii productive sunt pe sfarsite. Asta inseamna ca pana in 2013 nu vor mai fi alte oportunitati de finantare din fonduri UE, asta in cazul in care nu se vor mai face alte realocari intre operatiuni de finantare. In plus, guvernul nu a dat semne ca ar suplimenta cu apeluri din fonduri nationale (pentru ajutoare de stat- n.red.) unde bugetul este pe terminate. Deci ce vor face firmele? Cu ce bani vor investi si crea locuri de munca?", spune Adrian Bucica, manager de proiect in cadrul firmei de consultanta Compass Consulting.
El precizeaza ca "desi finantarile pentru noi proiecte se vor termina anul acesta si anul urmator, banii pentru proiectele depuse anterior si contractate nu sunt inca platiti. Doar aproximativ 10% din sume sunt platite catre beneficiari pe programul de crestere a competitivitatii conform monitorizarii ACIS la 31 ianuarie."
Trei firme au luat bani de la UE pentru investitii pana la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an. Firmele spun ca banii europeni i-au ajutat sa-si dezvolte afacerea.
"Noi am terminat deja un proiect de investitii prin care am achizitionat cinci utilaje pentru a dezvolta divizia de infrastructura, constructii de drumuri si autostrazi. Este mai greu inceputul pana sa iei banii europeni, actele sunt mai multe si mai greu de intocmit. Insa faptul ca am primit jumatate din cheltuielile eligibile, adica circa 500.000 de euro, ne-a ajutat sa realizam investitii mai mari pentru dezvoltarea firmei noastre. Banii de la UE au venit in doua luni de la depunerea cererii de rambursare", spune Zinca Laurentiu, directorul executiv al firmei de constructii T Dancor Romconstruct din Bucuresti.
Compania a depus anul trecut un al doilea proiect pentru achizitia de macarale si basculante, valoarea acestuia fiind de 1,2 mil. euro. "A mers mai usor intocmirea celui de-al doilea proiect pentru ca am mers pe un drum pe care deja il cunosteam. A fost aprobat si acest proiect si acum urmeaza sa achizitionam utilajele", adauga Zinca.
Sursa: www.zf.ro
IMM-urile si intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane de euro - n.red.) au avut alocat pana in 2013 un buget total de 550 mil. euro de la UE pentru investitii. Pana in prezent, jumatate din acest buget a fost pusa la dispozitia firmelor care au depus peste 3.000 de proiecte. Numarul ridicat al cererilor a determinat autoritatile sa aloce mult mai repede banii disponibili, astfel incat anul acesta firmele vor avea la dispozitie intreg bugetul ramas de 225 mil.euro prin lansarea a trei apeluri de proiecte.
Conform calendarului orientativ de lansare a programelor europene publicat pe site-ul autoritatii care gestioneaza fondurile structurale (ACIS), anul acesta se vor epuiza banii destinati IMM-urilor pentru investitii de pana la 250.000 de euro, investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro. De asemenea, se lanseaza si ultimul apel de proiecte pentru investitiile productive in intreprinderi mari unde valoarea maxima a finantarii acordate pentru un proiect este de 18,5 mil. lei, dar nu mai mult de 5 mil. euro. Banii sunt alocati in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), " Un sistem de productie inovativ si ecoeficient."
Fondurile pentru IMM-uri s-au triplat
IMM-urile au avut alocat pentru investitii in perioada 2007-2013 un buget de 368,3 mil. euro. Pentru apelurile lansate in ultimii trei ani au fost puse la bataie 274 mil. euro si au fost semnate 477 de contracte cu o valoare a finantarii nerambursabile de circa 100 mil. euro. Pentru apelul din 2009, proiectele sunt inca in etapa de evaluare. "Pentru aceasta operatiune, suma alocata pentru anul 2009 a fost majorata de aproximativ trei ori fata de alocarea stabilita, datorita interesului crescut manifestat in anul 2008. Prin ordine ale ministrului, pentru aceasta operatiune s-au alocat urmatoarele bugete anuale: in 2007 si 2008 bugetul cumulat a fost de 94,2 mil. euro, iar in 2009 au fost alocati 180 mil. euro", explica reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri terminarea bugetului odata cu lansarea in acest an a ultimelor apeluri de proiecte pentru investitiile firmelor.Astfel, pentru investitii de pana la 250.000 de euro a mai ramas un buget de 70 mil. euro, apelul de proiecte urmand a fi lansat in luna mai, conform calendarului orientativ publicat de ACIS, in timp ce un buget mai redus de 45 mil. euro este disponibil pentru investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro, apelul de lansare urmand a fi in iulie, ceea ce inseamna ca aproximativ 337 de firme vor mai putea sa ia bani europeni.
Intreprinderile mari mai au la dispozitie un buget de 110 mil. euro care urmeaza sa fie pus la bataie in februarie. Acesta este cel de-al doilea apel lansat pentru intreprinderile mari, dupa ce anul trecut 28 de companii au beneficiat de finantari europene in valoare de 235 mil. lei (58 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionarea de utilaje. In cursa pentru aceasta finantare s-au aflat 123 de companii cu o valoare cumulata a proiectelor care depasea de patru ori bugetul alocat. Practic anul acesta vor primi finantare ultimele 56 de intreprinderi mari. Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 pentru acest program este de 179 de milioane de euro.
Intrebari fara raspuns
"Cele mai solicitate finantari nerambursabile pentru investitii productive sunt pe sfarsite. Asta inseamna ca pana in 2013 nu vor mai fi alte oportunitati de finantare din fonduri UE, asta in cazul in care nu se vor mai face alte realocari intre operatiuni de finantare. In plus, guvernul nu a dat semne ca ar suplimenta cu apeluri din fonduri nationale (pentru ajutoare de stat- n.red.) unde bugetul este pe terminate. Deci ce vor face firmele? Cu ce bani vor investi si crea locuri de munca?", spune Adrian Bucica, manager de proiect in cadrul firmei de consultanta Compass Consulting.
El precizeaza ca "desi finantarile pentru noi proiecte se vor termina anul acesta si anul urmator, banii pentru proiectele depuse anterior si contractate nu sunt inca platiti. Doar aproximativ 10% din sume sunt platite catre beneficiari pe programul de crestere a competitivitatii conform monitorizarii ACIS la 31 ianuarie."
Trei firme au luat bani de la UE pentru investitii pana la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an. Firmele spun ca banii europeni i-au ajutat sa-si dezvolte afacerea.
"Noi am terminat deja un proiect de investitii prin care am achizitionat cinci utilaje pentru a dezvolta divizia de infrastructura, constructii de drumuri si autostrazi. Este mai greu inceputul pana sa iei banii europeni, actele sunt mai multe si mai greu de intocmit. Insa faptul ca am primit jumatate din cheltuielile eligibile, adica circa 500.000 de euro, ne-a ajutat sa realizam investitii mai mari pentru dezvoltarea firmei noastre. Banii de la UE au venit in doua luni de la depunerea cererii de rambursare", spune Zinca Laurentiu, directorul executiv al firmei de constructii T Dancor Romconstruct din Bucuresti.
Compania a depus anul trecut un al doilea proiect pentru achizitia de macarale si basculante, valoarea acestuia fiind de 1,2 mil. euro. "A mers mai usor intocmirea celui de-al doilea proiect pentru ca am mers pe un drum pe care deja il cunosteam. A fost aprobat si acest proiect si acum urmeaza sa achizitionam utilajele", adauga Zinca.
Sursa: www.zf.ro
Bon fiscal. Obligativitatea stampilarii
Intrebare: Bonul fiscal, emis de aparatele electronice de marcat fiscale, trebuie sa fie obligatoriu stampilat pentru a putea fi luat in considerare ca document justificativ a unei cheltuieli efectuate?
Raspuns: In primul rand, prevederile OMFP 1.714/2005, cu modificarile ulterioare, care permiteau folosirea bonurilor fiscale emise de aparatele de marcat fiscale drept documente justificative pentru inregistrarea unor cheltuieli (spre exemplu, bonurile cu valoare de pana la 100 lei inclusiv) nu mai sunt aplicabile intrucat HG 831/1997, in aplicarea careia a fost dat ordinul respective, a fost abrogata prin HG 105/2009. Ca atare, in temeiul art. 6 alin. 1 si art. 10 alin. 4 din Legea 82/1991, republicata si pct. 2 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, cuprinse in anexa nr. 1 la OMEF 3.512/2008, inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate si/sau cheltuielilor efectuate de societate si achitate pe baza de bon fiscal se poate efectua, daca:
- fie societatea solicita furnizorului factura aferenta achizitiei, avand ca anexa si ca dovada a achitarii ei bonul fiscal;
- fie societatea justifica achizitiile efectuate prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor ori alte documente specifice (ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc., avizate de persoana care aproba efectuarea acestor cheltuieli), la care anexeaza bonul fiscal.
Singura exceptie se refera la carburantii auto, pentru care pct. 46 alin. 2 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare prevede posibilitatea justificarii deducerii TVA pe baza de bonuri fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, cu conditia sa fie stampilate si sa aiba inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. Intr-o atare situatie, bonul fiscal pentru carburantii auto serveste si ca document justificativ pentru inregistrarea cheltuielii.
Sursa: www.infoTVA.ro
Raspuns: In primul rand, prevederile OMFP 1.714/2005, cu modificarile ulterioare, care permiteau folosirea bonurilor fiscale emise de aparatele de marcat fiscale drept documente justificative pentru inregistrarea unor cheltuieli (spre exemplu, bonurile cu valoare de pana la 100 lei inclusiv) nu mai sunt aplicabile intrucat HG 831/1997, in aplicarea careia a fost dat ordinul respective, a fost abrogata prin HG 105/2009. Ca atare, in temeiul art. 6 alin. 1 si art. 10 alin. 4 din Legea 82/1991, republicata si pct. 2 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, cuprinse in anexa nr. 1 la OMEF 3.512/2008, inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate si/sau cheltuielilor efectuate de societate si achitate pe baza de bon fiscal se poate efectua, daca:
- fie societatea solicita furnizorului factura aferenta achizitiei, avand ca anexa si ca dovada a achitarii ei bonul fiscal;
- fie societatea justifica achizitiile efectuate prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor ori alte documente specifice (ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc., avizate de persoana care aproba efectuarea acestor cheltuieli), la care anexeaza bonul fiscal.
Singura exceptie se refera la carburantii auto, pentru care pct. 46 alin. 2 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare prevede posibilitatea justificarii deducerii TVA pe baza de bonuri fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, cu conditia sa fie stampilate si sa aiba inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. Intr-o atare situatie, bonul fiscal pentru carburantii auto serveste si ca document justificativ pentru inregistrarea cheltuielii.
Sursa: www.infoTVA.ro
Bani europeni pentru sustinerea agriculturii ecologice
Fermierii romani care practica agricultura ecologica vor putea accesa, in acest an, fonduri europene de circa 5 milioane de euro.
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
duminică, 21 februarie 2010
Marketingul
Un intreprinzator nu trebuie sa invete pe de rost definitii ale conceptului de marketing. Desi utile, acestea nu au nici un rost, daca intreprinzatorul nu intelege acest concept si nu constientizeaza adevaratul rol al marketingului.
Pe larg, marketingul implica actiunea directa a intreprinzatorului pe piata. Acesta trebuie sa gandeasca inteligent strategii de marketing clare prin care sa dezvolte si sa plaseze produse acolo unde exista, e nevoie pentru ele si celor care le doresc.
Pentru a face asta, intreprinzatorul trebuie: sa cerceteze, sa identifice nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali, sa realizeze produse care sa raspunda necesitatilor si dorintelor existente, sa distribuie produsele acolo unde sunt solicitate constient sau nu, sa stabileasca un nivel optim al pretului, sa promoveze produsele astfel incat piata sa le cunoasca, sa le inteleaga, sa fie convinsi de utilitatea lor, sa le doreasca si apoi sa actioneze (adica sa le cumpere).
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca, asadar, ca afacerea sa satisfaca nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali.
Dar, pentru a fi si eficient, el trebuie sa mearga mai departe si sa se gandeasca cum ar putea sa satisfaca aceste nevoi si in acelasi timp sa actioneze pe piata prin costurile cele mai mici posibile.
Pentru a putea actiona intocmai, coerent si eficient, intreprinzatorul trebuie sa realizeze un plan de marketing pentru afacerea sa. in general, acesta cuprinde urmatoarele etape: Analiza SWOT - Oportunitati, Amenintari, Puncte tari, Puncte slabe, care presupune: observarea mediului intern si extern al firmei; Obiectivele de marketing si strategii viabile; mixul de marketing optim; Actiunea directa pe piata; Urmarirea pietei.
A. Cercetarea de marketing este un proces prin care se culeg, se prelucreaza, se analizeaza si se interpreteaza informatii despre piata - concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii.
Pentru a realiza o cercetare de marketing intreprinzatorul trebuie sa parcurga cateva etape:
- stabilirea exacta a cauzei care trebuie cercetata (Atentie: nu trebuie confundat efectul cu cauza: faptul ca numarul clientilor a scazut nu constituie problema, ci doar efectul).
- strangerea informatiilor. Exista doua surse principale de culegere a datelor: surse interne (registrele de evidenta, inregistrarile contabile ale firmei, bonurile, cecurile, facturile, etc., constituie surse de informatii utile in functie de situatia existenta); surse externe (care provin din doua surse: secundare - informatii care exista deja si care pot fi accesate gratis sau contra cost, si primare - informatii culese direct de catre intreprinzator prin metode diverse: testul, observarea, experimentul, ancheta etc.);
- analiza datelor si interpretarea - se da o semnificatie datelor culese;
- concluziile - este important ca informatiile rezultate in urma studiului sa fie si folosite.
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca permanent ca produsele firmei sa fie mai bune ca ale concurentilor, iar clientii sa perceapa intocmai acest lucru.
Astfel, intreprinzatorul trebuie sa alega o directie asupra careia sa se concentreze. Aceste directii pot fi: Consumatorul - si atunci se urmareste ca tot ce tine de afacere sa raspunda nevoilor acestora; Calitatea si Inovatia - adica capacitatea de a oferi constant produse noi si serviciile ireprosabile.
B. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte strategii de marketing viabile. Pentru aceasta, el trebuie sa urmareasca si sa aprecieze, in primul rand punctele tari si slabe, precum si oportunitatile si amenintarile firmei. Astfel el va putea stabili o strategie eficienta.
- Strategia penetrarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin practicarea unor preturi scazute sub nivelul concurentilor si prin reclama.
- Strategia dezvoltarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea de noi produse si servicii pe piete noi.
- Strategia dezvoltarii produsului - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea produselor si serviciilor actuale - imbunatatiri, largirea gamei etc.
- Strategia pietei - urmareste obtinerea celor mai bune rezultate prin concentrarea asupra unor segmente de piata omogene, suficient de mari, profitabile si accesibile.
- Strategia de nisa - se urmareste patrunderea pe un singur segment de piata urmarind obtinerea unor rezultate maxime.
C. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte un mix de marketing optim, care sa raspunda nevoilor si dorintelor clientilor actuali si potentiali.
Mixul de marketing este un concept care cuprinde patru variabile principale: produsul, plasarea (distributia), promovarea si pretul.
- Produsul constituie totalitatea elementelor materiale si abstracte care sunt percepute de client sub forma unor avantaje si functii. intreprinzatorul trebuie sa cunoasca toate elementele care compun un produs - numele, marca, modalitatea de folosire a produsului, de livrare, de plata, garantiile, service-ul, ambalajul, eticheta, culoarea, gustul etc. si sa le acorde o importanta deosebita in faza de constructie si apoi de dezvoltare a produsului, tinand cont de nevoile clientilor si de necesitatea de a o opera prin costuri reduse.
- Distributia reprezinta caile prin care intreprinzatorul ajunge la clientii sai. Pentru a alege o strategie de distributie eficienta, intreprinzatorul trebuie sa ia in considerare, in mare: natura produselor pe care le vinde, clientii sai si modul in care acestia percep produsul, infrastructura existenta, si bineinteles puterea financiara existenta.
Astfel el va putea alege trei strategii de distributie principale: distributia exclusiva - care presupune distribuirea produsului intr-o zona anume de catre un singur distribuitor; distributia intensiva - care presupune distribuirea produsului prin orice cale si in orice zona posibila; distributia selectiva - care presupune o alegere atenta a zonei si distribuitorilor care sa se ocupe de plasarea produselor.
- Pretul este o componenta importanta, in stabilirea sa trebuind sa se tina cont de cateva aspecte: cat de mult isi doresc clientii acel produs, care sunt costurile pe care le suporta intreprinzatorul pentru realizarea acelui produs, concurenta si perioada de cand exista acest produs pe piata. Cantarind bine aceste aspecte, intreprinzatorul va putea alege mai multe strategii de pret, in functie de raspunsurile date.
Strategia reducerii treptate a pretului - presupune reducerea in timp a pretului produsului, care initial pleaca de la un nivel ridicat.
- Strategia pretului minim presupune stabilirea unui nivel minim al pretului sub cel al concurentei pentru a castiga cota de piata, atunci cand se intra pe o piata noua.
- Strategia pretului diferentiat in functie de volumul cererii si in functie de natura clientului presupune stabilirea unor niveluri diferite ale preturilor: - in timp, pentru fiecare nivel al cererii (de exemplu: preturi diferite pentru fiecare moment al zilei); - tinand cont de cantitatea cumparata de client; - pentru fiecare categorie de client in parte (de exemplu: preturi diferite pentru pensionari, studenti etc).
- Strategia pretului final presupune impunerea de catre producator a unui pret final fix.
- Strategia pretului psihologic presupune stabilirea unui in functie de modul in care persoanele percep cifrele si forma acestora.
- Promovarea presupune comunicarea cu clientii si transmiterea de informatii despre produsele oferite de intreprinzator. Exista patru astfel de forme de comunicare:
- Publicitatea (reclama), o forma de comunicarea realizata prin diferite canale media care necesita investitii de natura financiara;
- Promotiile (promovarea vanzarilor) constituie un ansamblu de tehnici specifice prin care se urmareste ca intr-un timp limitat sa se obtina un anumit nivel al vanzarilor;
- Relatiile publice (PR-ul), aspect important al unei afaceri care cuprinde toate modalitatile prin care un intreprinzator realizeaza o comunicare permanenta si eficienta cu mass-media, clientii, salariatii, partenerii etc.;
- Vanzarea personala, o forma de promovare eficienta deoarece presupune contactul direct al unei persoane (vanzatorul) cu clientul.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Pe larg, marketingul implica actiunea directa a intreprinzatorului pe piata. Acesta trebuie sa gandeasca inteligent strategii de marketing clare prin care sa dezvolte si sa plaseze produse acolo unde exista, e nevoie pentru ele si celor care le doresc.
Pentru a face asta, intreprinzatorul trebuie: sa cerceteze, sa identifice nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali, sa realizeze produse care sa raspunda necesitatilor si dorintelor existente, sa distribuie produsele acolo unde sunt solicitate constient sau nu, sa stabileasca un nivel optim al pretului, sa promoveze produsele astfel incat piata sa le cunoasca, sa le inteleaga, sa fie convinsi de utilitatea lor, sa le doreasca si apoi sa actioneze (adica sa le cumpere).
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca, asadar, ca afacerea sa satisfaca nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali.
Dar, pentru a fi si eficient, el trebuie sa mearga mai departe si sa se gandeasca cum ar putea sa satisfaca aceste nevoi si in acelasi timp sa actioneze pe piata prin costurile cele mai mici posibile.
Pentru a putea actiona intocmai, coerent si eficient, intreprinzatorul trebuie sa realizeze un plan de marketing pentru afacerea sa. in general, acesta cuprinde urmatoarele etape: Analiza SWOT - Oportunitati, Amenintari, Puncte tari, Puncte slabe, care presupune: observarea mediului intern si extern al firmei; Obiectivele de marketing si strategii viabile; mixul de marketing optim; Actiunea directa pe piata; Urmarirea pietei.
A. Cercetarea de marketing este un proces prin care se culeg, se prelucreaza, se analizeaza si se interpreteaza informatii despre piata - concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii.
Pentru a realiza o cercetare de marketing intreprinzatorul trebuie sa parcurga cateva etape:
- stabilirea exacta a cauzei care trebuie cercetata (Atentie: nu trebuie confundat efectul cu cauza: faptul ca numarul clientilor a scazut nu constituie problema, ci doar efectul).
- strangerea informatiilor. Exista doua surse principale de culegere a datelor: surse interne (registrele de evidenta, inregistrarile contabile ale firmei, bonurile, cecurile, facturile, etc., constituie surse de informatii utile in functie de situatia existenta); surse externe (care provin din doua surse: secundare - informatii care exista deja si care pot fi accesate gratis sau contra cost, si primare - informatii culese direct de catre intreprinzator prin metode diverse: testul, observarea, experimentul, ancheta etc.);
- analiza datelor si interpretarea - se da o semnificatie datelor culese;
- concluziile - este important ca informatiile rezultate in urma studiului sa fie si folosite.
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca permanent ca produsele firmei sa fie mai bune ca ale concurentilor, iar clientii sa perceapa intocmai acest lucru.
Astfel, intreprinzatorul trebuie sa alega o directie asupra careia sa se concentreze. Aceste directii pot fi: Consumatorul - si atunci se urmareste ca tot ce tine de afacere sa raspunda nevoilor acestora; Calitatea si Inovatia - adica capacitatea de a oferi constant produse noi si serviciile ireprosabile.
B. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte strategii de marketing viabile. Pentru aceasta, el trebuie sa urmareasca si sa aprecieze, in primul rand punctele tari si slabe, precum si oportunitatile si amenintarile firmei. Astfel el va putea stabili o strategie eficienta.
- Strategia penetrarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin practicarea unor preturi scazute sub nivelul concurentilor si prin reclama.
- Strategia dezvoltarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea de noi produse si servicii pe piete noi.
- Strategia dezvoltarii produsului - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea produselor si serviciilor actuale - imbunatatiri, largirea gamei etc.
- Strategia pietei - urmareste obtinerea celor mai bune rezultate prin concentrarea asupra unor segmente de piata omogene, suficient de mari, profitabile si accesibile.
- Strategia de nisa - se urmareste patrunderea pe un singur segment de piata urmarind obtinerea unor rezultate maxime.
C. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte un mix de marketing optim, care sa raspunda nevoilor si dorintelor clientilor actuali si potentiali.
Mixul de marketing este un concept care cuprinde patru variabile principale: produsul, plasarea (distributia), promovarea si pretul.
- Produsul constituie totalitatea elementelor materiale si abstracte care sunt percepute de client sub forma unor avantaje si functii. intreprinzatorul trebuie sa cunoasca toate elementele care compun un produs - numele, marca, modalitatea de folosire a produsului, de livrare, de plata, garantiile, service-ul, ambalajul, eticheta, culoarea, gustul etc. si sa le acorde o importanta deosebita in faza de constructie si apoi de dezvoltare a produsului, tinand cont de nevoile clientilor si de necesitatea de a o opera prin costuri reduse.
- Distributia reprezinta caile prin care intreprinzatorul ajunge la clientii sai. Pentru a alege o strategie de distributie eficienta, intreprinzatorul trebuie sa ia in considerare, in mare: natura produselor pe care le vinde, clientii sai si modul in care acestia percep produsul, infrastructura existenta, si bineinteles puterea financiara existenta.
Astfel el va putea alege trei strategii de distributie principale: distributia exclusiva - care presupune distribuirea produsului intr-o zona anume de catre un singur distribuitor; distributia intensiva - care presupune distribuirea produsului prin orice cale si in orice zona posibila; distributia selectiva - care presupune o alegere atenta a zonei si distribuitorilor care sa se ocupe de plasarea produselor.
- Pretul este o componenta importanta, in stabilirea sa trebuind sa se tina cont de cateva aspecte: cat de mult isi doresc clientii acel produs, care sunt costurile pe care le suporta intreprinzatorul pentru realizarea acelui produs, concurenta si perioada de cand exista acest produs pe piata. Cantarind bine aceste aspecte, intreprinzatorul va putea alege mai multe strategii de pret, in functie de raspunsurile date.
Strategia reducerii treptate a pretului - presupune reducerea in timp a pretului produsului, care initial pleaca de la un nivel ridicat.
- Strategia pretului minim presupune stabilirea unui nivel minim al pretului sub cel al concurentei pentru a castiga cota de piata, atunci cand se intra pe o piata noua.
- Strategia pretului diferentiat in functie de volumul cererii si in functie de natura clientului presupune stabilirea unor niveluri diferite ale preturilor: - in timp, pentru fiecare nivel al cererii (de exemplu: preturi diferite pentru fiecare moment al zilei); - tinand cont de cantitatea cumparata de client; - pentru fiecare categorie de client in parte (de exemplu: preturi diferite pentru pensionari, studenti etc).
- Strategia pretului final presupune impunerea de catre producator a unui pret final fix.
- Strategia pretului psihologic presupune stabilirea unui in functie de modul in care persoanele percep cifrele si forma acestora.
- Promovarea presupune comunicarea cu clientii si transmiterea de informatii despre produsele oferite de intreprinzator. Exista patru astfel de forme de comunicare:
- Publicitatea (reclama), o forma de comunicarea realizata prin diferite canale media care necesita investitii de natura financiara;
- Promotiile (promovarea vanzarilor) constituie un ansamblu de tehnici specifice prin care se urmareste ca intr-un timp limitat sa se obtina un anumit nivel al vanzarilor;
- Relatiile publice (PR-ul), aspect important al unei afaceri care cuprinde toate modalitatile prin care un intreprinzator realizeaza o comunicare permanenta si eficienta cu mass-media, clientii, salariatii, partenerii etc.;
- Vanzarea personala, o forma de promovare eficienta deoarece presupune contactul direct al unei persoane (vanzatorul) cu clientul.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Necesitatea unui plan
Multi intreprinzatori sunt nevoiti sa intocmeasca un plan de afaceri abia atunci cand acesta le este solicitat de un potential investitor.
Un plan de afaceri este insa util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei – in fapt, redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Intreprinzatorii sunt 'fortati” sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali).
Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.
Sursa:www.plandeafacere.ro/
Un plan de afaceri este insa util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei – in fapt, redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Intreprinzatorii sunt 'fortati” sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali).
Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.
Sursa:www.plandeafacere.ro/
Planul afacerii tale
"Singurele limite sunt, ca intotdeauna, cele ale viziunii."
James Broughton
Planul afacerii tale
Planul de afacere este un concept foarte cunoscut in afaceri, iar motivul este simplu: este un instrument esential pentru succesul unei afaceri. In lipsa lui, intreprinzatorul trebuie sa fie un geniu al improvizatiei, ceea ce este mult mai dificil decat realizarea initiala a unui plan al afacerii si imbunatatirea lui periodica.
Toti intreprinzatorii isi fac un plan inainte de a incepe o afacere, chiar daca deseori doar in minte. Un plan scris este cerut de banci, business angels si alti finantatori. Planul scris ajuta la clarificarea ideilor principale ale afacerii si obliga la strangerea unor informatii deseori ignorate la inceputul afacerilor, precum cercetarea pietei si estimarea incasarilor.
James Broughton
Planul afacerii tale
Planul de afacere este un concept foarte cunoscut in afaceri, iar motivul este simplu: este un instrument esential pentru succesul unei afaceri. In lipsa lui, intreprinzatorul trebuie sa fie un geniu al improvizatiei, ceea ce este mult mai dificil decat realizarea initiala a unui plan al afacerii si imbunatatirea lui periodica.
Toti intreprinzatorii isi fac un plan inainte de a incepe o afacere, chiar daca deseori doar in minte. Un plan scris este cerut de banci, business angels si alti finantatori. Planul scris ajuta la clarificarea ideilor principale ale afacerii si obliga la strangerea unor informatii deseori ignorate la inceputul afacerilor, precum cercetarea pietei si estimarea incasarilor.
Ce este un intreprinzator
Definitia 1: Intreprinzatorul este persoana care identifica oportunitatea unei afaceri, isi asuma responsabilitatea initierii acesteia si obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.
Cuvant cheie: INITIERE
Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC
Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE
Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE
Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Cuvant cheie: INITIERE
Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC
Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE
Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE
Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
POS Mediu a raspuns plangerii ONG-urilor
POS Mediu a raspuns in 15 februarie 2010 scrisorii trimise in data de 25.10 2009 de catre Coalitia ONG-urilor de monitorizare a FS, privind raportul “30 de sesizari” din cadrul proiectului 112 pentru Fonduri Structrale, prin care se dorea facilitarea colaborarii intre institutiile publice si beneficiari, cu referire la Axa 4.
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
sâmbătă, 20 februarie 2010
DMI 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism si cresterea calitatii serviciilor turistice"
Introducere
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
POR DMI 4.3 "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Introducere
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
vineri, 19 februarie 2010
Investitii prin FEADR >> Masura 125 - Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole si silvice
Măsura 125 - "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii" se încadrează în Axa I– „ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi are ca obiectiv general a daptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier.
Măsura cuprinde două submăsuri pentru care obiectivele specifice se detaliază mai jos, după cum urmează:
I. Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii"
II. Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii"
Fondurile totale alocate Măsurii 125 prin FEADR sunt de 483.246.816 Euro din care suma de 7.169.427 Euro cheltuială publică (5.735.542 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară pentru realizarea obiectivelor Planului European de Redresare Economică (PERE) pentru proiectele care vizează noile obiective, din care:
contribuţia Guvernului României – 20% şi contribuţia Uniunii Europene – 80%.
Puteti vizualiza varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 125, precum şi Anexele aferente acestui Ghid, pe site-ul:www.apdrp.ro
Măsura cuprinde două submăsuri pentru care obiectivele specifice se detaliază mai jos, după cum urmează:
I. Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii"
II. Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii"
Fondurile totale alocate Măsurii 125 prin FEADR sunt de 483.246.816 Euro din care suma de 7.169.427 Euro cheltuială publică (5.735.542 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară pentru realizarea obiectivelor Planului European de Redresare Economică (PERE) pentru proiectele care vizează noile obiective, din care:
contribuţia Guvernului României – 20% şi contribuţia Uniunii Europene – 80%.
Puteti vizualiza varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 125, precum şi Anexele aferente acestui Ghid, pe site-ul:www.apdrp.ro
Sprijin pentru beneficiari ai fondurilor structurale
Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul şedinţei de Guvern, că Executivul a aprobat Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României.
„Practic, utilizăm instrumentul garanţiilor guvernamentale pentru sprijinirea autorităţilor locale, astfel încât acestea să poată cofinanţa partea lor de contribuţie la fondurile Uniunii Europene şi comunităţile să se modernizeze cu bani europeni” a explicat primul-ministru.
Beneficiarii acestui sprijin sunt autorităţile locale, instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul cercetării şi dezvoltării şi operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.
Proiectele pentru care se acordă garanţii sunt cuprinse în următoarele domenii: infrastructură rutieră, de energie, de alimentare cu apă, de canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă socială.
„Este un mijloc direct, eficient, pragmatic prin care răspundem nevoilor comunităţilor locale de a absorbi cât mai mult din banii europeni pe care îi au la dispoziţie” a adăugat premierul Boc.
Plafonul de garanţii pentru acest Program este de 2,6 miliarde lei până la finele anului 2010, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Sursa: www.gov.ro
„Practic, utilizăm instrumentul garanţiilor guvernamentale pentru sprijinirea autorităţilor locale, astfel încât acestea să poată cofinanţa partea lor de contribuţie la fondurile Uniunii Europene şi comunităţile să se modernizeze cu bani europeni” a explicat primul-ministru.
Beneficiarii acestui sprijin sunt autorităţile locale, instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul cercetării şi dezvoltării şi operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.
Proiectele pentru care se acordă garanţii sunt cuprinse în următoarele domenii: infrastructură rutieră, de energie, de alimentare cu apă, de canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă socială.
„Este un mijloc direct, eficient, pragmatic prin care răspundem nevoilor comunităţilor locale de a absorbi cât mai mult din banii europeni pe care îi au la dispoziţie” a adăugat premierul Boc.
Plafonul de garanţii pentru acest Program este de 2,6 miliarde lei până la finele anului 2010, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Sursa: www.gov.ro
miercuri, 17 februarie 2010
Cofinantarea nu va mai constitui o problema pentru accesarea fondurilor europene de catre APL-uri
Astazi, 17 feb 2010, Guvernul va adopta o ordonanta de urgenta prin care vor fi sprijinite autoritatile locale care acceseaza bani europeni. Astfel, autoritatile vor putea utiliza garantii de stat pentru cofinantarea proiectelor dezvoltate prin fonduri europene.
“Vom adopta in Guvern o ordonanta de urgenta prin care sprijinim autoritatile locale care aduc bani europeni sa poata utiliza instrumentul garantiilor guvernamentale pentru plata partii lor de cofinantare, a contributiei lor la proiectele europene, tocmai pentru a accelera, pentru a dinamiza utilizarea fondurilor europene.”, a declarat Emil Boc in cadrul dezbaterii “Doctrina populara. Sinteza valorilor si principiilor dreptei”
De asemenea, primul-ministru a mai precizat ca incearca sa sutina mediul economic si cel de afaceri prin utilizarea schemelor de minimis si ajutoare de stat de la Ministerul de Finante si de la Fondul de Garantare si Contragarantare.
Sursa: www.gov.ro
“Vom adopta in Guvern o ordonanta de urgenta prin care sprijinim autoritatile locale care aduc bani europeni sa poata utiliza instrumentul garantiilor guvernamentale pentru plata partii lor de cofinantare, a contributiei lor la proiectele europene, tocmai pentru a accelera, pentru a dinamiza utilizarea fondurilor europene.”, a declarat Emil Boc in cadrul dezbaterii “Doctrina populara. Sinteza valorilor si principiilor dreptei”
De asemenea, primul-ministru a mai precizat ca incearca sa sutina mediul economic si cel de afaceri prin utilizarea schemelor de minimis si ajutoare de stat de la Ministerul de Finante si de la Fondul de Garantare si Contragarantare.
Sursa: www.gov.ro
marți, 16 februarie 2010
Program de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească,finanţate din instrumentele structurale UE
Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă care propune implementarea unui mecanism de garantare dedicat acelor beneficiari de fonduri structurale care nu reuşesc să asigure din surse proprii fondurile necesare în acest scop.
Printr-un astfel de mecanism, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, mandatat de Ministerul Finanţelor Publice, va emite garanţii în numele şi în contul statului în favoarea instituţiilor de credit care, în urma unei proceduri de selecţie stabilite prin hotărâre de guvern, vor putea acorda împrumuturi pentru categoriile de beneficiari eligibili.
Beneficiarii programului de sprijin pot fi unităţi administrativ teritoriale care implementează proiecte finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene şi operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial "Mediu".
Adoptarea măsurilor de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor, propuse prin proiectul de act normativ, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unei efect multiplicator în economie.
Sursa: www.mfinante.ro
Printr-un astfel de mecanism, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, mandatat de Ministerul Finanţelor Publice, va emite garanţii în numele şi în contul statului în favoarea instituţiilor de credit care, în urma unei proceduri de selecţie stabilite prin hotărâre de guvern, vor putea acorda împrumuturi pentru categoriile de beneficiari eligibili.
Beneficiarii programului de sprijin pot fi unităţi administrativ teritoriale care implementează proiecte finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene şi operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial "Mediu".
Adoptarea măsurilor de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor, propuse prin proiectul de act normativ, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unei efect multiplicator în economie.
Sursa: www.mfinante.ro
luni, 15 februarie 2010
Statul va rambursa TVA-ul catre beneficiarii proiectelor FEADR
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) va rambursa din bugetul de stat Taxa pe Valoarea Adaugata, pentru beneficiarii care au TVA nerecuperabila (nedeductibila).
Prin FEADR rambursarea taxei pe valoarea adaugata nu este considerata o cheltuiala eligibila, astfel decontarea acestor sume va fi facuta din Bugetul de stat.
In categoria solicitantilor care isi vor putea deconta aceasta cheltuiala, impreuna cu unitatile administrativ-teritoriale si asociatii ale acestora, constituite legal, sunt incluse si ONG-urile cu personalitate juridica, daca acestea sunt inregistrate ca neplatitoare de TVA.
In cel mai scurt timp APDRP va solicita beneficiarilor sa incheie un Act aditional la Contractul de Finantare in care va fi precizata valoarea TVA aferenta proiectului si care va fi rambursata in urma unor cereri de plata.
Totodata, aceasta facilitate va fi aplicata tuturor contractelor viitoare, daca beneficiarii se incadreaza in categoriile mentionate mai sus, mai precis cei ce sunt mentionati la articolul 32 din Ordonanta de Urgenta nr. 74/2009.
15 februarie 2010
Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
Prin FEADR rambursarea taxei pe valoarea adaugata nu este considerata o cheltuiala eligibila, astfel decontarea acestor sume va fi facuta din Bugetul de stat.
In categoria solicitantilor care isi vor putea deconta aceasta cheltuiala, impreuna cu unitatile administrativ-teritoriale si asociatii ale acestora, constituite legal, sunt incluse si ONG-urile cu personalitate juridica, daca acestea sunt inregistrate ca neplatitoare de TVA.
In cel mai scurt timp APDRP va solicita beneficiarilor sa incheie un Act aditional la Contractul de Finantare in care va fi precizata valoarea TVA aferenta proiectului si care va fi rambursata in urma unor cereri de plata.
Totodata, aceasta facilitate va fi aplicata tuturor contractelor viitoare, daca beneficiarii se incadreaza in categoriile mentionate mai sus, mai precis cei ce sunt mentionati la articolul 32 din Ordonanta de Urgenta nr. 74/2009.
15 februarie 2010
Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
