Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat că prima sesiune pentru depunerea proiectelor din cadrul Măsurii 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” va fi deschisă în perioada 15 martie - 15 aprilie, iar potenţialii beneficiari pot accesa peste 148 milioane euro.
Suma disponibilă, mai exact 148.774.185 euro, va fi împărţită pe submăsuri.
Astfel, submăsura 125-a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” va avea disponibilă sumă de 89.264.511 euro, iar pentru submăsura 125-b „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” sunt alocaţi 59.509.674 euro.
Conform deciziei Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în urma consultării Comitetului de Monitorizare, pentru Măsura 125 se vor derula maxim două sesiuni pentru depunerea proiectelor în cursul anului 2010.
Solicitanţii vor putea depune proiectele la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) ale Agenţiei, în judeţele unde va fi amplasată investiţia, de luni până vineri între orele 9 şi 14, cu excepţia ultimei zile (joi, 15 aprilie), când se vor putea depune cereri de finanţare doar până la ora 12.
Ghidul Solicitantului aferent acestei măsuri de investiţie este disponibil pe pagina de internet a APDRP, www.apdrp.ro, şi a Ministerului Agriculturii, www.madr.ro.
Sursa: www.agroinfo.ro
sâmbătă, 27 februarie 2010
joi, 25 februarie 2010
Contract de comision cu persoana fizica. Taxe aplicabile
Intrebare: O societate comerciala poate incheia un contract de comision cu persoana fizica? (nu este persoana fizica autorizata)
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Ce impozite, taxe si contributii trebuie sa plateasca societatea?
Raspuns: Da, se poate incheia un contract de comision cu o persoana fizica, fara sa fie neaparat necesara autorizarea acesteia.
Singurul impozit pe care trebuie sa-l plateasca societatea este impozitul pe venit, retinut la sursa cu cota de 10% conform art. 52 din Codul fiscal sau cu cota de 16%, conform art. 78 alin. 2 lit. e) din Codul fiscal, in functie de optiunea exercitata de persoana respectiva la incheierea contractului.
In ceea ce priveste contributiile sociale, intrucat nu este vorba de un venit din salarii sau asimilat salariilor, platitorul nu are alte obligatii de calculare, retinere, virare si declarare, insa persoana fizica poate avea astfel de obligatii in nume propriu, in functie de situatia sa personala (pensionar, salariat la o alta unitate), de tratamentul fiscal al venitului (spre exemplu, daca este tratat ca venit din activitati independente impozitat cu cota de 10%, persoana fizica datoreaza CASS) sau de optiunea persoanei respective (ca in cazul contributiei pentru somaj).
Modalitati noi de impunere pentru anumite venituri, cu retinere la sursa
Incepand cu 1 ianuarie 2010 se introduce un regim alternativ de impozitare simplificata a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si a celor obtinute ca urmare a unor activitati desfasurate in baza contractelor de comision, mandat sau agent, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut.
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut si virarii acestuia pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Doar in cazul conventiilor civile exista un regim de impozitare alternativ, in masura in care persoana fizica beneficiara a venitului opteaza pentru acest tratament simplificat, introdus de art. 78 si 79 din Codul fiscal.
Venitul primit de persoana fizica este inclus in categoria veniturilor din alte surse, impozitarea fiind finala, prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
Noile prevederi, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, introduc un regim alternativ de impozitare simplificata si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sau obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati in baza contractelor de comision, mandat sau agent.
Singura conditie este ca, la momentul incheierii contractului, persoana beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, metoda de impozitare cu 16% nu pare sa fie atractiva, beneficiarul pierzand dreptul la deducere a cheltuielilor forfetare de 40%. Prin folosirea metodologiei de impozitare cu 16% sunt eliminate insa obligatiile declarative aflate in sarcina persoanei fizice (declaratia de impunere), dar si obligatiile societatii fata de anumite contributii obligatorii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt deja o categorie de venituri privilegiata, intrucat persoanele care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative pe baza documentelor emise de platitorul de venituri sunt scutite de la conducerea evidentei contabile in partida simpla.
In cazul contractelor de comision, mandat comercial sau agent, optiunea pentru impunerea veniturilor brute cu cota de impozit final de 16% poate constitui un avantaj pentru beneficiar in masura in care nu va avea obligatia evidentierii veniturilor si cheltuielilor in contabilitatea in partida simpla, iar nivelul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venit sunt minime.
Editor fiscalitatea.ro
Consultant fiscal,
Dani Cucu
Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro
miercuri, 24 februarie 2010
Corrigendum nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Stimate Doamne/Stimati Domni,
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 a emis Corrigendumul nr.2 la Ghidul Solicitantului pentru Domeniul major de interventie 4.3: "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", referitor la situaţiile financiare ale solicitantului.
Ca urmare a intrarii in vigoare, de la 01.01.2010, a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Relementarilor contabile conforme cu directivele europene si in conformitate cu prevederile art.185 si 201 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, incepand cu exercitiul financiar 2009 societatile comerciale vor depune situatiile financiare anuale numai la oficiile registrului comertului.
In acest context, se modifica sectiunea II.3. "Completarea si depunerea cererii de finantare", Sectiunea III "Conditii precontractuale" si Anexa 2 "Grila de verificare preliminara" din Ghidul solicitantului, conform corrigendum-ului atasat.
Va transmit in atasament si Ghidul Solicitantului consolidat.
Gabriela Bobeanu
Expert Biroul Regional de Informare
******************************************
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Directia Comunicare si Promovare Regionala
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Tel/Fax: 0233 224167
E-mail: gbobeanu@adrnordest.ro
www.inforegionordest.ro
Mesaje de poştă electronică şi multe altele în mişcare. Obţineţi gratuit Windows Live Hotmail. Înregistraţi-vă acum.
Ce să faci şi de ce să te fereşti când vrei bani europeni
SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale.
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
Greutatea cu care obţin finanţare, termenele lungi de evaluare, precum şi faptul că niciodată nu ştii la ce răspuns să te aştepţi din partea autorităţilor sunt printre principalele greutăţi de care se împiedică firmele când vor să acceseze fonduri europene.
Potrivit lui Marian Dobrilă, director executiv la compania de consultanţă TDP Partners, care are în portofoliu peste 50 de proiecte depuse şi tot atâtea în lucru, multe dificultăţi sunt create de autorităţile de management.
„Sunt interpretări neuniforme ale diferitelor agenţii. De exemplu, un dosar de plată este respins la Satu-Mare, dar poate fi acceptat la Bacău”, ne-a declarat el. Potrivit acestuia, cei care coordonează programele din fonduri UE trebuie să prezinte un calendar previzibil cu datele la care au loc apelurile de proiecte. Cea mai mare problemă este, de departe, lipsa finanţării, dar şi a interesului băncilor de a credita proiecte din bani europeni. Din această cauză, „circa 50% din proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanţare din fonduri europene nu se vor realiza niciodată”, susţine Dobrilă.
Ghid de soluţii
Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a publicat o analiză a lucrurilor care merg prost în absorbţia banilor UE.
Conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii trecute România a absorbit circa 610 milioane de euro, ceea ce reprezintă 7% din banii UE alocaţi pentru perioada 2007-2010, în sumă de 8,66 miliarde de euro.
Reprezentanţii ACRAFE spun că măsurile pe care le propun pot creşte absorbţia cu 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Printre soluţiile descrise se numără realocarea banilor de la programele mai puţin interesante către cele solicitate. În plus, consultanţii cer publicarea unor norme care să dea interpretări uniforme ale prevederilor neclare, dar şi stabilirea unor termene de răspuns din partea statului.
Simplificarea documentelor, pregătirea funcţionarilor şi eliminarea criteriilor subiective din grila de evaluare sunt alte propuneri prezentate. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul asociaţiei www.acrafe.ro.
CONSULTANŢĂ
Cinci sfaturi pentru un proiect de succes
1. În primul rând, discutaţi cu banca de la care veţi lua creditul despre proiect înainte de demararea acestuia. În acest fel, vă veţi asigura că proiectul este bancabil, spune consultantul Marian Dobrilă.
2. Asiguraţi-vă că mai puteţi beneficia de nişte fonduri de rezervă din partea băncii. Cei care au luat un credit strict pentru finanţarea proiectului au constatat că mai au nevoie ulterior de nişte sume de bani.
3. Nu încercaţi să finanţaţi cu fonduri europene proiecte de investiţii urgente, deoarece nu se vor realiza în termenul aşteptat.
4. Fiţi conştienţi de la început că lucrurile vor merge greu. Să nu aveţi aşteptări de fluiditate şi rapiditate.
5. Evaluaţi cu atenţie consultantul cu care lucraţi, în special prin prisma experienţei pe care o are.
Sursa: www.evz.ro
AM POR a publicat un nou corrigendum pentru DMI 4.3.
AM POR a emis al doilea corrigendum pentru DMI 4.3. „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor”. Impreuna cu textul acestuia a fost publicat si Ghidul Solicitantului consolidat, care include elementele modificate.
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Toate schimbarile introduse vizeaza elemente privind situatiile financiare pe care solicitantului trebuie sa le prezinte.
Astfel, conform corrigendumului, in Sectiunea II.3. „Completarea si depunerea cererii de finantare”, punctul 8) se va modifica si va avea urmatorul continut: „Situatiile financiare anuale ale solicitantului, depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, in copie conforma cu originalul: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si notele explicative la situatiile financiare anuale, aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.
Spre exemplu, pentru cererile de finantare depuse in cursul anului 2010, se vor anexa situatiile financiare aferente anului fiscal 2009 (la 31 decembrie 2009), daca acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz. In caz contrar, se vor depune cele mai recente situatii financiare aprobate si depuse la oficiul registrului comertului sau la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dupa caz (e.g. aferente anului fiscal 2008).”
Sursa: www.inforegio.ro
Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene
Peste 500 de milioane de euro oferite prin Programul Operational Sectorial, cele mai vanate de antreprenori
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru accesarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.
Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit „performanta” de a absorbi doar 3% din fondurile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare. Pentru 2010, UE pune, din nou, la bataie sume impresionante de bani pe mai multe scheme de finantare, dar ramane de vazut cine va reusi sa ii acceseze in conditiile crizei economice. Vestea buna este ca, in 2010, UE a lansat noi scheme de finantare, iar mediul bancar a anuntat ca vrea sa reinnoade prietenia cu IMM-urile pe care le-a vitregit de credite in primul an de recesiune. Oferta este urmatoarea: 1,35 miliarde de euro, bani pusi la dispozitia sectorului agricol si antreprenorilor din mediul rural prin Programul National de Dezvoltare Rurala, la care se adauga 506 milioane de euro destinati sectorului IMM-urilor si intreprinderilor mari, pentru cresterea competitivitatii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si inca 36 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului piscicol prin Programul Operational de Pescuit. Toti acesti bani sunt pusi la bataie de Uniunea Europeana in 2010 pentru sprijinirea si dezvoltarea domeniului privat al economiei nationale, o buna parte din aceste sume urmand sa fie acordate, cu dedicatie, IMM-urilor, categoria de beneficiari care, in 2009, a fost codasa la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Motivul: micii antreprenori sunt inca sceptici in ceea ce priveste reusita unui proiect european, nu au sustinerea necesara elaborarii proiectului si, nu in ultimul rand, nu dispun, mai ales in vremuri de criza, de banii necesari acoperirii cotei de cofinantare. Nu este de mirare ca e asa daca luam in calcul faptul ca, pe axele dedicate IMM-urilor, contributiile proprii sunt de peste 50% din valoarea proiectelor. In plus, antreprenorii se confrunta cu un timp foarte mare de asteptare, de peste patru luni, din momentul depunerii proiectului pana la aflarea verdictului. O alta problema cu care s-au confruntat IMM-urile in accesarea fondurilor europene a fost deprecierea continua a leului in raport cu euro, fapt care le-a incurcat serios socotelile in ceea ce priveste achizitiile. Specialistii afirma ca, la prima vedere, 99% dintre cei interesati de fondurile nerambursabile sunt eligibili, dar ca, in timp, acestia ies din cursa din cauza conditiilor stricte impuse de UE. Asa se face ca, anul trecut, intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pe motiv ca nu se asteptau ca proiectele lor sa fie aprobate. In plus, managerii au fost reticenti atunci cand a venit vorba de demararea investitiilor cu bani din fonduri proprii.
Vestea buna este ca, si in acest an, mediul de afaceri privat are la dispozitie sume insemnate de bani pentru dezvoltarea activitatii.
Scheme noi pentru 2010
De exemplu, Programul Operational Sectorial are un buget de peste 500 de milioane de euro si introduce patru noi scheme de finantare. Banii pot fi accesati de IMM-urile, intreprinderile mari si autoritatile publice locale care vor sa isi extinda capacitatea de productie, sa isi modernizeze infrastructura, sa se conecteze la internet si/sau la alte servicii de telecomunicatii si sa achizitioneze calculatoare si software. Programul este impartit pe cinci axe, fiecare dintre ele cuprinzand mai multe scheme de finantare, multe dintre ele reprezentand o premiera pentru Romania. Printre noutati amintim schemele: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si proiecte de afaceri.
In plus, in 2010 vor fi mentinute si scheme deja consacrate ale POS: sprijin pentru investitii mari, in valoare de 1.075.001-6.450.000 de lei, sprijin pentru investitii mici, de pana la 1.075.000 de lei, sprijin pentru implementarea standardelor internationale si sprijin pentru accesul pe piete noi si internationalizare. Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice a avut, in 2008, un buget de 80 de milioane de euro, iar pentru 2009 sumele alocate de la Uniunea Europeana s-au dublat.
Bancherii spun ca sunt prietenii companiilor
O alta veste buna este ca, in acest an, si problema cotei de cofinantare pentru mediul privat ar putea fi rezolvata pentru ca mediul bancar a anuntat deja reluarea creditarii, pentru a pune in miscare un sector economic blocat de recesiune.
Aproape toate bancile au inceput noul an cu o atitudine pro-business menita sa reinnoade prietenia dintre mediul de afaceri si cel bancar. „Avem o intreaga platforma anticriza, cu solutii pentru diferite segmente de business. Pe langa credite si facilitati, oferim IMM-urilor si numeroase servicii de consultanta”, a declarat Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. In portofoliile bancilor comerciale din Romania se afla, incepand cu luna ianuarie, credite garantate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, abonamentul bancar, care permite reducerea cheltuielilor cu comisioanele bancare lunare, facilitatile de restructurare a creditelor, sesiunile de training organizate de Clubul Intreprinzatorului Roman si serviciile de consiliere la accesarea fondurilor europene. In plus, Banca Comerciala Romana a anuntat ca a contractat un imprumut de 75 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii pentru finantarea proiectelor IMM-urilor. BEI a aprobat un imprumut in valoare de 50 de milioane de euro si pentru Piraeus Bank Romania, pentru finantarea investitiilor de capital si a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din industrie si servicii, precum turismul, agricultura, sanatatea sau energia. Finantarile au scopul de a reduce impactul crizei economice prin cresterea accesului la fonduri pe termen mediu si lung al firmelor. Peste 75% din fondurile BEI au fost alocate clientilor care au realizat proiecte cu fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Programului Operational Sectorial si Programului Operational Regional.
In plus, EximBank a lansat mai multe produse pentru firmele si autoritatile publice care au proiecte finantate din fonduri structurale, banca oferind posibilitati de cofinantare si prefinantare.
De asemenea, EximBank ofera scrisori de intentie prin care isi exprima disponibilitatea de a acorda companiilor fondurile necesare derularii proiectului, in conditiile in care proiectele beneficiarilor sunt aprobate. Pe de alta parte, majoritatea bancilor au anuntat ca au redus dobanzile la credite cu 0,5% si 2%, in functie de moneda in care este contractat imprumutul.
Sursa: www.financiarul.com
Riscam sa pierdem 19 mld. € din cauza gradului scazut de absorbtie a fondurilor UE
Romania ar putea risca sistarea finantarilor europene aferente perioadei 2007-2013 daca in decembrie 2010 bilantul Comisiei Europene privind gradul de absorbtie a banilor comunitari este unul negativ. Nu este vorba despre pierderea sumelor ramase necheltuite in intervalul 2007-2010 (potrivit regulii „n+3” care stipuleaza ca daca fondurile alocate in anul „n” nu sunt cheltuite pana in anul n+3”, statul membru pierde ceea ce nu a consumat), ci despre ratarea intregului pachet financiar negociat la aderarea la UE. Acesta consta in 19,21 mld. euro, din care Romania a reusit sa atraga cel mult 10%. Informatia provine din surse apropiate Comisiei Europene, care au declarat pentru „Financiarul” ca aceasta sanctiune fara precedent in istoria blocului comunitar ar putea constitui o reactie la gravele sincope inregistrate in derularea proiectelor cu finantare europeana. Este o consecinta a blocarii intregului proces de catre guvernul de la Bucuresti, prin politizarea excesiva a structurilor care gestioneaza fondurile europene, blocarea posturilor, concedierea functionarilor si prin tergiversarea nepermis de indelungata a onorarii platilor catre beneficiari.
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
Precedentul a fost deja creat, in sensul ca, si in 2009, europarlamentari ai unor state membre influente au recomandat o revizuire a cadrului financiar negociat cu Romania, propunand sanctionarea drastica a neregulilor inregistrate in gestionarea fondurilor comunitare si realocarea aceastora unor tari care au demonstrat ca le pot fructifica.
Cele mai mari alocari financiare revin Ministerului Transporturilor. Este vorba de 23,7% din cele 19,1 miliarde de euro. Cumulat, intre anii 2007 si 2010, la dispozitia acestui ordonator de credite se afla 8,62 miliarde de lei (2,037 miliarde de euro) pentru lucrari de infrastructura. Din aceasta suma, potrivit celei mai recente situatii publicate de Ministerul Finantelor Publice, platile efective catre beneficiari nu depasesc 135 de milioane de lei.
Cea de a doua cea mai costisitoare componenta este Programul Operational Sectorial Mediu: 23,5% din totalul alocarilor financiare. In perioada anterior mentionata, autoritatile publice din Romania au avut la dispozitie 8,34 miliarde de lei (1,97 miliarde de euro), din care la beneficiari au ajuns sub forma rambursarilor aproximativ 42 de milioane de lei. In ceea ce priveste Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% din totalul finantarilor), din cele 6,41 miliarde de lei, doar 40 de milioane de lei din contributia UE au ajuns la beneficiari.
Sursa: www.financiarul.com
marți, 23 februarie 2010
Start la subvenţii
Luni, 1 martie, va demara campania de depunere de cereri pentru subvenţiile pe suprafaţa de teren.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunţă că de la 1 martie se pot depune cererile de plată
pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să depună o singură cerere de plată, până pe 17 mai 2010. Depunerea cererii de plată în intervalul 18 mai - 11 iunie 2010 va determina penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.
APIA Vaslui va transmite o invitaţie scrisă fiecărui fermier care a mai depus în anii precedenţi o cerere. În invitaţie este specificată data, ora, persoana, centrul local sau judeţean şi documentaţia cu care trebuie să se prezinte fermierul pentru a completa formularul pretipărit de cerere unică pe suprafaţă şi a desena pe hartă parcelele pe care le utilizează.
“Este important ca fermierii să respecte programarea, atât pentru eficientizarea campaniei cât şi pentru evitarea de către fermieri a penalităţilor”, ne-a declarat Petru Botez, directorul coordonator al APIA Vaslui.
Sursa: www.obiectivdevaslui.ro
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunţă că de la 1 martie se pot depune cererile de plată
pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să depună o singură cerere de plată, până pe 17 mai 2010. Depunerea cererii de plată în intervalul 18 mai - 11 iunie 2010 va determina penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.
APIA Vaslui va transmite o invitaţie scrisă fiecărui fermier care a mai depus în anii precedenţi o cerere. În invitaţie este specificată data, ora, persoana, centrul local sau judeţean şi documentaţia cu care trebuie să se prezinte fermierul pentru a completa formularul pretipărit de cerere unică pe suprafaţă şi a desena pe hartă parcelele pe care le utilizează.
“Este important ca fermierii să respecte programarea, atât pentru eficientizarea campaniei cât şi pentru evitarea de către fermieri a penalităţilor”, ne-a declarat Petru Botez, directorul coordonator al APIA Vaslui.
Sursa: www.obiectivdevaslui.ro
Agricultura ecologică, un pariu câştigat
Suprafaţa cultivată în sistem ecologic pe teritoriul României a crescut, în anul 2009, cu 9% faţă de anul precedent, când a fost de circa 220.000 hectare. Deşi iniţial estimările indicau o creştere de peste 25.000 hectare, din cauza cererii mici de produse ecologice din piaţă, pe fondul crizei economice, a fost înregistrat un avans mai redus al suprafeţelor cultivate ecologic.
În ceea ce priveşte producţia de produse ecologice, aceasta a scăzut în 2009 pe segmentul de cereale, la 74.000 tone, de la 90.000 de tone, în timp ce alte categorii, precum legumele si fructele, au înregistrat creşteri.
Potrivit declaraţiei preşedintelui Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, Ion Toncea, este posibil ca şi în anul 2010, odată cu creşterea suprafeţelor cultivate, să crească şi producţia. Referitor la preţurile produselor ecologice agro-alimentare, Toncea a spus că acestea au înregistrat o creştere medie de circa 10%, în 2009, ca urmare a investiţiilor realizate de producători pentru dezvoltarea prelucrării primare.
Sursa: www.agroinfo.ro
În ceea ce priveşte producţia de produse ecologice, aceasta a scăzut în 2009 pe segmentul de cereale, la 74.000 tone, de la 90.000 de tone, în timp ce alte categorii, precum legumele si fructele, au înregistrat creşteri.
Potrivit declaraţiei preşedintelui Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, Ion Toncea, este posibil ca şi în anul 2010, odată cu creşterea suprafeţelor cultivate, să crească şi producţia. Referitor la preţurile produselor ecologice agro-alimentare, Toncea a spus că acestea au înregistrat o creştere medie de circa 10%, în 2009, ca urmare a investiţiilor realizate de producători pentru dezvoltarea prelucrării primare.
Sursa: www.agroinfo.ro
BCR: Cei care vor fonduri europene sa vorbeasca mai intai cu banca
Firmele care vor sa aplice pentru fonduri europene ar trebui sa discute cu bancile posibilitatile de finantare inainte de a demara procedurile pentru obtinerea banilor europeni, deoarece se gasesc foarte greu solutii de finantare care sa se plieze pe un proiect gata aprobat, spun reprezentantii BCR, cea mai mare banca de pe piata.
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
Cei care nu au fonduri proprii pentru implementarea unui proiect european sunt sfatuiti sa treaca pe la banca inca dinainte sa depuna proiectul spre aprobare la autoritatea de management.
"In Romania nu s-a vandut aceeasi idee de la inceput: sa fie si o banca alaturi. Primul soc l-am avut cu totii cand s-au publicat listele cu proiecte aprobate in agricultura (in 2008 - n.r.) si ori nu aveau garantii suficiente, ori erau proiecte supradimensionate, ori nu s-au gandit bine de la inceput cum sa structureze proiectul. E vorba de cazuri cand firmele au fost de buna-credinta si ne spuneau «asa au spus consultantii»", a declarat Ramona Ivan, director executiv in cadrul Directiei Institutii Financiare din BCR, la implinirea a patru ani de cand banca a lansat un departament dedicat fondurilor europene.
Recomandarea BCR se justifica si pentru ca multe firme au la randul lor un soc cand vad ca dobanda la creditele de cofinantare sare de 17% pe an sau cand li se cer garantii de 130% din valoarea imprumutului. Multe firme s-au impotmolit dupa ce li s-a aprobat proiectul de fonduri europene, pentru ca nu s-au inteles cu banca si pana la urma au fost nevoite sa renunte la implementarea lui. "Nu putem recomanda toate firmele de consultanta. Dar nici nu putem asigura noi integral partea de consultanta", mai spune Ramona Ivan.
Departamentul specializat de fonduri europene din cadrul BCR are 14 angajati care se ocupa numai de aprobarea si implementarea proiectelor. In prezent, banca are un portofoliu de 400 de proiecte cu finantare europeana care se afla in stadiul de implementare si a caror valoare se ridica la 350 mil. euro.
Sursa: www.zf.ro
luni, 22 februarie 2010
In 2010 se termina banii de la UE pentru firmele care vor sa faca investitii
Ultimii bani din fonduri europene alocati pentru investitii se vor epuiza in acest an odata cu lansarea ultimelor apeluri de proiecte. In 2010 autoritatile vor pune la bataie intreg bugetul de 225 mil. euro ramas disponibil firmelor care vor sa achizitioneze linii de productie, echipamente, sa investeasca in retehnologizari, modernizari, constructie de hale de productie.
IMM-urile si intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane de euro - n.red.) au avut alocat pana in 2013 un buget total de 550 mil. euro de la UE pentru investitii. Pana in prezent, jumatate din acest buget a fost pusa la dispozitia firmelor care au depus peste 3.000 de proiecte. Numarul ridicat al cererilor a determinat autoritatile sa aloce mult mai repede banii disponibili, astfel incat anul acesta firmele vor avea la dispozitie intreg bugetul ramas de 225 mil.euro prin lansarea a trei apeluri de proiecte.
Conform calendarului orientativ de lansare a programelor europene publicat pe site-ul autoritatii care gestioneaza fondurile structurale (ACIS), anul acesta se vor epuiza banii destinati IMM-urilor pentru investitii de pana la 250.000 de euro, investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro. De asemenea, se lanseaza si ultimul apel de proiecte pentru investitiile productive in intreprinderi mari unde valoarea maxima a finantarii acordate pentru un proiect este de 18,5 mil. lei, dar nu mai mult de 5 mil. euro. Banii sunt alocati in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), " Un sistem de productie inovativ si ecoeficient."
Fondurile pentru IMM-uri s-au triplat
IMM-urile au avut alocat pentru investitii in perioada 2007-2013 un buget de 368,3 mil. euro. Pentru apelurile lansate in ultimii trei ani au fost puse la bataie 274 mil. euro si au fost semnate 477 de contracte cu o valoare a finantarii nerambursabile de circa 100 mil. euro. Pentru apelul din 2009, proiectele sunt inca in etapa de evaluare. "Pentru aceasta operatiune, suma alocata pentru anul 2009 a fost majorata de aproximativ trei ori fata de alocarea stabilita, datorita interesului crescut manifestat in anul 2008. Prin ordine ale ministrului, pentru aceasta operatiune s-au alocat urmatoarele bugete anuale: in 2007 si 2008 bugetul cumulat a fost de 94,2 mil. euro, iar in 2009 au fost alocati 180 mil. euro", explica reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri terminarea bugetului odata cu lansarea in acest an a ultimelor apeluri de proiecte pentru investitiile firmelor.Astfel, pentru investitii de pana la 250.000 de euro a mai ramas un buget de 70 mil. euro, apelul de proiecte urmand a fi lansat in luna mai, conform calendarului orientativ publicat de ACIS, in timp ce un buget mai redus de 45 mil. euro este disponibil pentru investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro, apelul de lansare urmand a fi in iulie, ceea ce inseamna ca aproximativ 337 de firme vor mai putea sa ia bani europeni.
Intreprinderile mari mai au la dispozitie un buget de 110 mil. euro care urmeaza sa fie pus la bataie in februarie. Acesta este cel de-al doilea apel lansat pentru intreprinderile mari, dupa ce anul trecut 28 de companii au beneficiat de finantari europene in valoare de 235 mil. lei (58 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionarea de utilaje. In cursa pentru aceasta finantare s-au aflat 123 de companii cu o valoare cumulata a proiectelor care depasea de patru ori bugetul alocat. Practic anul acesta vor primi finantare ultimele 56 de intreprinderi mari. Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 pentru acest program este de 179 de milioane de euro.
Intrebari fara raspuns
"Cele mai solicitate finantari nerambursabile pentru investitii productive sunt pe sfarsite. Asta inseamna ca pana in 2013 nu vor mai fi alte oportunitati de finantare din fonduri UE, asta in cazul in care nu se vor mai face alte realocari intre operatiuni de finantare. In plus, guvernul nu a dat semne ca ar suplimenta cu apeluri din fonduri nationale (pentru ajutoare de stat- n.red.) unde bugetul este pe terminate. Deci ce vor face firmele? Cu ce bani vor investi si crea locuri de munca?", spune Adrian Bucica, manager de proiect in cadrul firmei de consultanta Compass Consulting.
El precizeaza ca "desi finantarile pentru noi proiecte se vor termina anul acesta si anul urmator, banii pentru proiectele depuse anterior si contractate nu sunt inca platiti. Doar aproximativ 10% din sume sunt platite catre beneficiari pe programul de crestere a competitivitatii conform monitorizarii ACIS la 31 ianuarie."
Trei firme au luat bani de la UE pentru investitii pana la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an. Firmele spun ca banii europeni i-au ajutat sa-si dezvolte afacerea.
"Noi am terminat deja un proiect de investitii prin care am achizitionat cinci utilaje pentru a dezvolta divizia de infrastructura, constructii de drumuri si autostrazi. Este mai greu inceputul pana sa iei banii europeni, actele sunt mai multe si mai greu de intocmit. Insa faptul ca am primit jumatate din cheltuielile eligibile, adica circa 500.000 de euro, ne-a ajutat sa realizam investitii mai mari pentru dezvoltarea firmei noastre. Banii de la UE au venit in doua luni de la depunerea cererii de rambursare", spune Zinca Laurentiu, directorul executiv al firmei de constructii T Dancor Romconstruct din Bucuresti.
Compania a depus anul trecut un al doilea proiect pentru achizitia de macarale si basculante, valoarea acestuia fiind de 1,2 mil. euro. "A mers mai usor intocmirea celui de-al doilea proiect pentru ca am mers pe un drum pe care deja il cunosteam. A fost aprobat si acest proiect si acum urmeaza sa achizitionam utilajele", adauga Zinca.
Sursa: www.zf.ro
IMM-urile si intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane de euro - n.red.) au avut alocat pana in 2013 un buget total de 550 mil. euro de la UE pentru investitii. Pana in prezent, jumatate din acest buget a fost pusa la dispozitia firmelor care au depus peste 3.000 de proiecte. Numarul ridicat al cererilor a determinat autoritatile sa aloce mult mai repede banii disponibili, astfel incat anul acesta firmele vor avea la dispozitie intreg bugetul ramas de 225 mil.euro prin lansarea a trei apeluri de proiecte.
Conform calendarului orientativ de lansare a programelor europene publicat pe site-ul autoritatii care gestioneaza fondurile structurale (ACIS), anul acesta se vor epuiza banii destinati IMM-urilor pentru investitii de pana la 250.000 de euro, investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro. De asemenea, se lanseaza si ultimul apel de proiecte pentru investitiile productive in intreprinderi mari unde valoarea maxima a finantarii acordate pentru un proiect este de 18,5 mil. lei, dar nu mai mult de 5 mil. euro. Banii sunt alocati in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), " Un sistem de productie inovativ si ecoeficient."
Fondurile pentru IMM-uri s-au triplat
IMM-urile au avut alocat pentru investitii in perioada 2007-2013 un buget de 368,3 mil. euro. Pentru apelurile lansate in ultimii trei ani au fost puse la bataie 274 mil. euro si au fost semnate 477 de contracte cu o valoare a finantarii nerambursabile de circa 100 mil. euro. Pentru apelul din 2009, proiectele sunt inca in etapa de evaluare. "Pentru aceasta operatiune, suma alocata pentru anul 2009 a fost majorata de aproximativ trei ori fata de alocarea stabilita, datorita interesului crescut manifestat in anul 2008. Prin ordine ale ministrului, pentru aceasta operatiune s-au alocat urmatoarele bugete anuale: in 2007 si 2008 bugetul cumulat a fost de 94,2 mil. euro, iar in 2009 au fost alocati 180 mil. euro", explica reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri terminarea bugetului odata cu lansarea in acest an a ultimelor apeluri de proiecte pentru investitiile firmelor.Astfel, pentru investitii de pana la 250.000 de euro a mai ramas un buget de 70 mil. euro, apelul de proiecte urmand a fi lansat in luna mai, conform calendarului orientativ publicat de ACIS, in timp ce un buget mai redus de 45 mil. euro este disponibil pentru investitii intre 250.000 si 1,5 mil. euro, apelul de lansare urmand a fi in iulie, ceea ce inseamna ca aproximativ 337 de firme vor mai putea sa ia bani europeni.
Intreprinderile mari mai au la dispozitie un buget de 110 mil. euro care urmeaza sa fie pus la bataie in februarie. Acesta este cel de-al doilea apel lansat pentru intreprinderile mari, dupa ce anul trecut 28 de companii au beneficiat de finantari europene in valoare de 235 mil. lei (58 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionarea de utilaje. In cursa pentru aceasta finantare s-au aflat 123 de companii cu o valoare cumulata a proiectelor care depasea de patru ori bugetul alocat. Practic anul acesta vor primi finantare ultimele 56 de intreprinderi mari. Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 pentru acest program este de 179 de milioane de euro.
Intrebari fara raspuns
"Cele mai solicitate finantari nerambursabile pentru investitii productive sunt pe sfarsite. Asta inseamna ca pana in 2013 nu vor mai fi alte oportunitati de finantare din fonduri UE, asta in cazul in care nu se vor mai face alte realocari intre operatiuni de finantare. In plus, guvernul nu a dat semne ca ar suplimenta cu apeluri din fonduri nationale (pentru ajutoare de stat- n.red.) unde bugetul este pe terminate. Deci ce vor face firmele? Cu ce bani vor investi si crea locuri de munca?", spune Adrian Bucica, manager de proiect in cadrul firmei de consultanta Compass Consulting.
El precizeaza ca "desi finantarile pentru noi proiecte se vor termina anul acesta si anul urmator, banii pentru proiectele depuse anterior si contractate nu sunt inca platiti. Doar aproximativ 10% din sume sunt platite catre beneficiari pe programul de crestere a competitivitatii conform monitorizarii ACIS la 31 ianuarie."
Trei firme au luat bani de la UE pentru investitii pana la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an. Firmele spun ca banii europeni i-au ajutat sa-si dezvolte afacerea.
"Noi am terminat deja un proiect de investitii prin care am achizitionat cinci utilaje pentru a dezvolta divizia de infrastructura, constructii de drumuri si autostrazi. Este mai greu inceputul pana sa iei banii europeni, actele sunt mai multe si mai greu de intocmit. Insa faptul ca am primit jumatate din cheltuielile eligibile, adica circa 500.000 de euro, ne-a ajutat sa realizam investitii mai mari pentru dezvoltarea firmei noastre. Banii de la UE au venit in doua luni de la depunerea cererii de rambursare", spune Zinca Laurentiu, directorul executiv al firmei de constructii T Dancor Romconstruct din Bucuresti.
Compania a depus anul trecut un al doilea proiect pentru achizitia de macarale si basculante, valoarea acestuia fiind de 1,2 mil. euro. "A mers mai usor intocmirea celui de-al doilea proiect pentru ca am mers pe un drum pe care deja il cunosteam. A fost aprobat si acest proiect si acum urmeaza sa achizitionam utilajele", adauga Zinca.
Sursa: www.zf.ro
Bon fiscal. Obligativitatea stampilarii
Intrebare: Bonul fiscal, emis de aparatele electronice de marcat fiscale, trebuie sa fie obligatoriu stampilat pentru a putea fi luat in considerare ca document justificativ a unei cheltuieli efectuate?
Raspuns: In primul rand, prevederile OMFP 1.714/2005, cu modificarile ulterioare, care permiteau folosirea bonurilor fiscale emise de aparatele de marcat fiscale drept documente justificative pentru inregistrarea unor cheltuieli (spre exemplu, bonurile cu valoare de pana la 100 lei inclusiv) nu mai sunt aplicabile intrucat HG 831/1997, in aplicarea careia a fost dat ordinul respective, a fost abrogata prin HG 105/2009. Ca atare, in temeiul art. 6 alin. 1 si art. 10 alin. 4 din Legea 82/1991, republicata si pct. 2 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, cuprinse in anexa nr. 1 la OMEF 3.512/2008, inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate si/sau cheltuielilor efectuate de societate si achitate pe baza de bon fiscal se poate efectua, daca:
- fie societatea solicita furnizorului factura aferenta achizitiei, avand ca anexa si ca dovada a achitarii ei bonul fiscal;
- fie societatea justifica achizitiile efectuate prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor ori alte documente specifice (ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc., avizate de persoana care aproba efectuarea acestor cheltuieli), la care anexeaza bonul fiscal.
Singura exceptie se refera la carburantii auto, pentru care pct. 46 alin. 2 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare prevede posibilitatea justificarii deducerii TVA pe baza de bonuri fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, cu conditia sa fie stampilate si sa aiba inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. Intr-o atare situatie, bonul fiscal pentru carburantii auto serveste si ca document justificativ pentru inregistrarea cheltuielii.
Sursa: www.infoTVA.ro
Raspuns: In primul rand, prevederile OMFP 1.714/2005, cu modificarile ulterioare, care permiteau folosirea bonurilor fiscale emise de aparatele de marcat fiscale drept documente justificative pentru inregistrarea unor cheltuieli (spre exemplu, bonurile cu valoare de pana la 100 lei inclusiv) nu mai sunt aplicabile intrucat HG 831/1997, in aplicarea careia a fost dat ordinul respective, a fost abrogata prin HG 105/2009. Ca atare, in temeiul art. 6 alin. 1 si art. 10 alin. 4 din Legea 82/1991, republicata si pct. 2 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, cuprinse in anexa nr. 1 la OMEF 3.512/2008, inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate si/sau cheltuielilor efectuate de societate si achitate pe baza de bon fiscal se poate efectua, daca:
- fie societatea solicita furnizorului factura aferenta achizitiei, avand ca anexa si ca dovada a achitarii ei bonul fiscal;
- fie societatea justifica achizitiile efectuate prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor ori alte documente specifice (ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc., avizate de persoana care aproba efectuarea acestor cheltuieli), la care anexeaza bonul fiscal.
Singura exceptie se refera la carburantii auto, pentru care pct. 46 alin. 2 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare prevede posibilitatea justificarii deducerii TVA pe baza de bonuri fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, cu conditia sa fie stampilate si sa aiba inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. Intr-o atare situatie, bonul fiscal pentru carburantii auto serveste si ca document justificativ pentru inregistrarea cheltuielii.
Sursa: www.infoTVA.ro
Bani europeni pentru sustinerea agriculturii ecologice
Fermierii romani care practica agricultura ecologica vor putea accesa, in acest an, fonduri europene de circa 5 milioane de euro.
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Mihail Dumitru, a anuntat in cadrul evenimentului Saptamana Verde ca agricultorii romani vor fi sprijiniti financiar pentru sustinerea costurilor de certificare si de conversie, respectiv de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica. Anual, cheltuielile de atestare in acest sector pot ajunge la cateva mii de lei pentru un producator particular.
In Romania, consumul de produse ecologice este insa la un nivel extrem de scazut din cauza lipsei informatiilor referitoare la beneficiul consumului de produse ecologice, dar si din cauza preturilor mult mai mari decat cele ale produselor conventionale. Specialistii din domeniu apreciaza ca preturile produselor ecologice ar putea fi cu doar 10-20 de procente mai mari decat ale celor conventionale, daca ar exista mai multe ferme certificate ecologic si abatoare.
Potrivit datelor MADR, piata interna de produse agroalimentare ecologice a valorat, in 2008, circa 20 de milioane de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat, in aceeasi perioada, la 100 milioane euro, dublul valorii din 2006. Cresterea pietei ecologice din Romania este totusi una constanta, in conditiile in care la nivelul lui 2008 erau inregistrati 86 de procesatori de produse bio, aproape dublu fata de 2007. In ceea ce priveste suprafetele cultivate cu produse ecologice, la finele lui 2009, acestea a fost de 240.000 ha din suprafata totala existenta, cu aproape 10% mai mult decat in 2008.
Sursa: www.newschannel.ro
duminică, 21 februarie 2010
Marketingul
Un intreprinzator nu trebuie sa invete pe de rost definitii ale conceptului de marketing. Desi utile, acestea nu au nici un rost, daca intreprinzatorul nu intelege acest concept si nu constientizeaza adevaratul rol al marketingului.
Pe larg, marketingul implica actiunea directa a intreprinzatorului pe piata. Acesta trebuie sa gandeasca inteligent strategii de marketing clare prin care sa dezvolte si sa plaseze produse acolo unde exista, e nevoie pentru ele si celor care le doresc.
Pentru a face asta, intreprinzatorul trebuie: sa cerceteze, sa identifice nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali, sa realizeze produse care sa raspunda necesitatilor si dorintelor existente, sa distribuie produsele acolo unde sunt solicitate constient sau nu, sa stabileasca un nivel optim al pretului, sa promoveze produsele astfel incat piata sa le cunoasca, sa le inteleaga, sa fie convinsi de utilitatea lor, sa le doreasca si apoi sa actioneze (adica sa le cumpere).
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca, asadar, ca afacerea sa satisfaca nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali.
Dar, pentru a fi si eficient, el trebuie sa mearga mai departe si sa se gandeasca cum ar putea sa satisfaca aceste nevoi si in acelasi timp sa actioneze pe piata prin costurile cele mai mici posibile.
Pentru a putea actiona intocmai, coerent si eficient, intreprinzatorul trebuie sa realizeze un plan de marketing pentru afacerea sa. in general, acesta cuprinde urmatoarele etape: Analiza SWOT - Oportunitati, Amenintari, Puncte tari, Puncte slabe, care presupune: observarea mediului intern si extern al firmei; Obiectivele de marketing si strategii viabile; mixul de marketing optim; Actiunea directa pe piata; Urmarirea pietei.
A. Cercetarea de marketing este un proces prin care se culeg, se prelucreaza, se analizeaza si se interpreteaza informatii despre piata - concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii.
Pentru a realiza o cercetare de marketing intreprinzatorul trebuie sa parcurga cateva etape:
- stabilirea exacta a cauzei care trebuie cercetata (Atentie: nu trebuie confundat efectul cu cauza: faptul ca numarul clientilor a scazut nu constituie problema, ci doar efectul).
- strangerea informatiilor. Exista doua surse principale de culegere a datelor: surse interne (registrele de evidenta, inregistrarile contabile ale firmei, bonurile, cecurile, facturile, etc., constituie surse de informatii utile in functie de situatia existenta); surse externe (care provin din doua surse: secundare - informatii care exista deja si care pot fi accesate gratis sau contra cost, si primare - informatii culese direct de catre intreprinzator prin metode diverse: testul, observarea, experimentul, ancheta etc.);
- analiza datelor si interpretarea - se da o semnificatie datelor culese;
- concluziile - este important ca informatiile rezultate in urma studiului sa fie si folosite.
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca permanent ca produsele firmei sa fie mai bune ca ale concurentilor, iar clientii sa perceapa intocmai acest lucru.
Astfel, intreprinzatorul trebuie sa alega o directie asupra careia sa se concentreze. Aceste directii pot fi: Consumatorul - si atunci se urmareste ca tot ce tine de afacere sa raspunda nevoilor acestora; Calitatea si Inovatia - adica capacitatea de a oferi constant produse noi si serviciile ireprosabile.
B. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte strategii de marketing viabile. Pentru aceasta, el trebuie sa urmareasca si sa aprecieze, in primul rand punctele tari si slabe, precum si oportunitatile si amenintarile firmei. Astfel el va putea stabili o strategie eficienta.
- Strategia penetrarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin practicarea unor preturi scazute sub nivelul concurentilor si prin reclama.
- Strategia dezvoltarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea de noi produse si servicii pe piete noi.
- Strategia dezvoltarii produsului - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea produselor si serviciilor actuale - imbunatatiri, largirea gamei etc.
- Strategia pietei - urmareste obtinerea celor mai bune rezultate prin concentrarea asupra unor segmente de piata omogene, suficient de mari, profitabile si accesibile.
- Strategia de nisa - se urmareste patrunderea pe un singur segment de piata urmarind obtinerea unor rezultate maxime.
C. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte un mix de marketing optim, care sa raspunda nevoilor si dorintelor clientilor actuali si potentiali.
Mixul de marketing este un concept care cuprinde patru variabile principale: produsul, plasarea (distributia), promovarea si pretul.
- Produsul constituie totalitatea elementelor materiale si abstracte care sunt percepute de client sub forma unor avantaje si functii. intreprinzatorul trebuie sa cunoasca toate elementele care compun un produs - numele, marca, modalitatea de folosire a produsului, de livrare, de plata, garantiile, service-ul, ambalajul, eticheta, culoarea, gustul etc. si sa le acorde o importanta deosebita in faza de constructie si apoi de dezvoltare a produsului, tinand cont de nevoile clientilor si de necesitatea de a o opera prin costuri reduse.
- Distributia reprezinta caile prin care intreprinzatorul ajunge la clientii sai. Pentru a alege o strategie de distributie eficienta, intreprinzatorul trebuie sa ia in considerare, in mare: natura produselor pe care le vinde, clientii sai si modul in care acestia percep produsul, infrastructura existenta, si bineinteles puterea financiara existenta.
Astfel el va putea alege trei strategii de distributie principale: distributia exclusiva - care presupune distribuirea produsului intr-o zona anume de catre un singur distribuitor; distributia intensiva - care presupune distribuirea produsului prin orice cale si in orice zona posibila; distributia selectiva - care presupune o alegere atenta a zonei si distribuitorilor care sa se ocupe de plasarea produselor.
- Pretul este o componenta importanta, in stabilirea sa trebuind sa se tina cont de cateva aspecte: cat de mult isi doresc clientii acel produs, care sunt costurile pe care le suporta intreprinzatorul pentru realizarea acelui produs, concurenta si perioada de cand exista acest produs pe piata. Cantarind bine aceste aspecte, intreprinzatorul va putea alege mai multe strategii de pret, in functie de raspunsurile date.
Strategia reducerii treptate a pretului - presupune reducerea in timp a pretului produsului, care initial pleaca de la un nivel ridicat.
- Strategia pretului minim presupune stabilirea unui nivel minim al pretului sub cel al concurentei pentru a castiga cota de piata, atunci cand se intra pe o piata noua.
- Strategia pretului diferentiat in functie de volumul cererii si in functie de natura clientului presupune stabilirea unor niveluri diferite ale preturilor: - in timp, pentru fiecare nivel al cererii (de exemplu: preturi diferite pentru fiecare moment al zilei); - tinand cont de cantitatea cumparata de client; - pentru fiecare categorie de client in parte (de exemplu: preturi diferite pentru pensionari, studenti etc).
- Strategia pretului final presupune impunerea de catre producator a unui pret final fix.
- Strategia pretului psihologic presupune stabilirea unui in functie de modul in care persoanele percep cifrele si forma acestora.
- Promovarea presupune comunicarea cu clientii si transmiterea de informatii despre produsele oferite de intreprinzator. Exista patru astfel de forme de comunicare:
- Publicitatea (reclama), o forma de comunicarea realizata prin diferite canale media care necesita investitii de natura financiara;
- Promotiile (promovarea vanzarilor) constituie un ansamblu de tehnici specifice prin care se urmareste ca intr-un timp limitat sa se obtina un anumit nivel al vanzarilor;
- Relatiile publice (PR-ul), aspect important al unei afaceri care cuprinde toate modalitatile prin care un intreprinzator realizeaza o comunicare permanenta si eficienta cu mass-media, clientii, salariatii, partenerii etc.;
- Vanzarea personala, o forma de promovare eficienta deoarece presupune contactul direct al unei persoane (vanzatorul) cu clientul.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Pe larg, marketingul implica actiunea directa a intreprinzatorului pe piata. Acesta trebuie sa gandeasca inteligent strategii de marketing clare prin care sa dezvolte si sa plaseze produse acolo unde exista, e nevoie pentru ele si celor care le doresc.
Pentru a face asta, intreprinzatorul trebuie: sa cerceteze, sa identifice nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali, sa realizeze produse care sa raspunda necesitatilor si dorintelor existente, sa distribuie produsele acolo unde sunt solicitate constient sau nu, sa stabileasca un nivel optim al pretului, sa promoveze produsele astfel incat piata sa le cunoasca, sa le inteleaga, sa fie convinsi de utilitatea lor, sa le doreasca si apoi sa actioneze (adica sa le cumpere).
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca, asadar, ca afacerea sa satisfaca nevoile si dorintele clientilor actuali si potentiali.
Dar, pentru a fi si eficient, el trebuie sa mearga mai departe si sa se gandeasca cum ar putea sa satisfaca aceste nevoi si in acelasi timp sa actioneze pe piata prin costurile cele mai mici posibile.
Pentru a putea actiona intocmai, coerent si eficient, intreprinzatorul trebuie sa realizeze un plan de marketing pentru afacerea sa. in general, acesta cuprinde urmatoarele etape: Analiza SWOT - Oportunitati, Amenintari, Puncte tari, Puncte slabe, care presupune: observarea mediului intern si extern al firmei; Obiectivele de marketing si strategii viabile; mixul de marketing optim; Actiunea directa pe piata; Urmarirea pietei.
A. Cercetarea de marketing este un proces prin care se culeg, se prelucreaza, se analizeaza si se interpreteaza informatii despre piata - concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii.
Pentru a realiza o cercetare de marketing intreprinzatorul trebuie sa parcurga cateva etape:
- stabilirea exacta a cauzei care trebuie cercetata (Atentie: nu trebuie confundat efectul cu cauza: faptul ca numarul clientilor a scazut nu constituie problema, ci doar efectul).
- strangerea informatiilor. Exista doua surse principale de culegere a datelor: surse interne (registrele de evidenta, inregistrarile contabile ale firmei, bonurile, cecurile, facturile, etc., constituie surse de informatii utile in functie de situatia existenta); surse externe (care provin din doua surse: secundare - informatii care exista deja si care pot fi accesate gratis sau contra cost, si primare - informatii culese direct de catre intreprinzator prin metode diverse: testul, observarea, experimentul, ancheta etc.);
- analiza datelor si interpretarea - se da o semnificatie datelor culese;
- concluziile - este important ca informatiile rezultate in urma studiului sa fie si folosite.
Intreprinzatorul trebuie sa urmareasca permanent ca produsele firmei sa fie mai bune ca ale concurentilor, iar clientii sa perceapa intocmai acest lucru.
Astfel, intreprinzatorul trebuie sa alega o directie asupra careia sa se concentreze. Aceste directii pot fi: Consumatorul - si atunci se urmareste ca tot ce tine de afacere sa raspunda nevoilor acestora; Calitatea si Inovatia - adica capacitatea de a oferi constant produse noi si serviciile ireprosabile.
B. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte strategii de marketing viabile. Pentru aceasta, el trebuie sa urmareasca si sa aprecieze, in primul rand punctele tari si slabe, precum si oportunitatile si amenintarile firmei. Astfel el va putea stabili o strategie eficienta.
- Strategia penetrarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin practicarea unor preturi scazute sub nivelul concurentilor si prin reclama.
- Strategia dezvoltarii pietei - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea de noi produse si servicii pe piete noi.
- Strategia dezvoltarii produsului - se urmareste obtinerea unui nivel ridicat al vanzarilor prin dezvoltarea produselor si serviciilor actuale - imbunatatiri, largirea gamei etc.
- Strategia pietei - urmareste obtinerea celor mai bune rezultate prin concentrarea asupra unor segmente de piata omogene, suficient de mari, profitabile si accesibile.
- Strategia de nisa - se urmareste patrunderea pe un singur segment de piata urmarind obtinerea unor rezultate maxime.
C. Intreprinzatorul trebuie sa dezvolte un mix de marketing optim, care sa raspunda nevoilor si dorintelor clientilor actuali si potentiali.
Mixul de marketing este un concept care cuprinde patru variabile principale: produsul, plasarea (distributia), promovarea si pretul.
- Produsul constituie totalitatea elementelor materiale si abstracte care sunt percepute de client sub forma unor avantaje si functii. intreprinzatorul trebuie sa cunoasca toate elementele care compun un produs - numele, marca, modalitatea de folosire a produsului, de livrare, de plata, garantiile, service-ul, ambalajul, eticheta, culoarea, gustul etc. si sa le acorde o importanta deosebita in faza de constructie si apoi de dezvoltare a produsului, tinand cont de nevoile clientilor si de necesitatea de a o opera prin costuri reduse.
- Distributia reprezinta caile prin care intreprinzatorul ajunge la clientii sai. Pentru a alege o strategie de distributie eficienta, intreprinzatorul trebuie sa ia in considerare, in mare: natura produselor pe care le vinde, clientii sai si modul in care acestia percep produsul, infrastructura existenta, si bineinteles puterea financiara existenta.
Astfel el va putea alege trei strategii de distributie principale: distributia exclusiva - care presupune distribuirea produsului intr-o zona anume de catre un singur distribuitor; distributia intensiva - care presupune distribuirea produsului prin orice cale si in orice zona posibila; distributia selectiva - care presupune o alegere atenta a zonei si distribuitorilor care sa se ocupe de plasarea produselor.
- Pretul este o componenta importanta, in stabilirea sa trebuind sa se tina cont de cateva aspecte: cat de mult isi doresc clientii acel produs, care sunt costurile pe care le suporta intreprinzatorul pentru realizarea acelui produs, concurenta si perioada de cand exista acest produs pe piata. Cantarind bine aceste aspecte, intreprinzatorul va putea alege mai multe strategii de pret, in functie de raspunsurile date.
Strategia reducerii treptate a pretului - presupune reducerea in timp a pretului produsului, care initial pleaca de la un nivel ridicat.
- Strategia pretului minim presupune stabilirea unui nivel minim al pretului sub cel al concurentei pentru a castiga cota de piata, atunci cand se intra pe o piata noua.
- Strategia pretului diferentiat in functie de volumul cererii si in functie de natura clientului presupune stabilirea unor niveluri diferite ale preturilor: - in timp, pentru fiecare nivel al cererii (de exemplu: preturi diferite pentru fiecare moment al zilei); - tinand cont de cantitatea cumparata de client; - pentru fiecare categorie de client in parte (de exemplu: preturi diferite pentru pensionari, studenti etc).
- Strategia pretului final presupune impunerea de catre producator a unui pret final fix.
- Strategia pretului psihologic presupune stabilirea unui in functie de modul in care persoanele percep cifrele si forma acestora.
- Promovarea presupune comunicarea cu clientii si transmiterea de informatii despre produsele oferite de intreprinzator. Exista patru astfel de forme de comunicare:
- Publicitatea (reclama), o forma de comunicarea realizata prin diferite canale media care necesita investitii de natura financiara;
- Promotiile (promovarea vanzarilor) constituie un ansamblu de tehnici specifice prin care se urmareste ca intr-un timp limitat sa se obtina un anumit nivel al vanzarilor;
- Relatiile publice (PR-ul), aspect important al unei afaceri care cuprinde toate modalitatile prin care un intreprinzator realizeaza o comunicare permanenta si eficienta cu mass-media, clientii, salariatii, partenerii etc.;
- Vanzarea personala, o forma de promovare eficienta deoarece presupune contactul direct al unei persoane (vanzatorul) cu clientul.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Necesitatea unui plan
Multi intreprinzatori sunt nevoiti sa intocmeasca un plan de afaceri abia atunci cand acesta le este solicitat de un potential investitor.
Un plan de afaceri este insa util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei – in fapt, redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Intreprinzatorii sunt 'fortati” sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali).
Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.
Sursa:www.plandeafacere.ro/
Un plan de afaceri este insa util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei – in fapt, redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Intreprinzatorii sunt 'fortati” sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali).
Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.
Sursa:www.plandeafacere.ro/
Planul afacerii tale
"Singurele limite sunt, ca intotdeauna, cele ale viziunii."
James Broughton
Planul afacerii tale
Planul de afacere este un concept foarte cunoscut in afaceri, iar motivul este simplu: este un instrument esential pentru succesul unei afaceri. In lipsa lui, intreprinzatorul trebuie sa fie un geniu al improvizatiei, ceea ce este mult mai dificil decat realizarea initiala a unui plan al afacerii si imbunatatirea lui periodica.
Toti intreprinzatorii isi fac un plan inainte de a incepe o afacere, chiar daca deseori doar in minte. Un plan scris este cerut de banci, business angels si alti finantatori. Planul scris ajuta la clarificarea ideilor principale ale afacerii si obliga la strangerea unor informatii deseori ignorate la inceputul afacerilor, precum cercetarea pietei si estimarea incasarilor.
James Broughton
Planul afacerii tale
Planul de afacere este un concept foarte cunoscut in afaceri, iar motivul este simplu: este un instrument esential pentru succesul unei afaceri. In lipsa lui, intreprinzatorul trebuie sa fie un geniu al improvizatiei, ceea ce este mult mai dificil decat realizarea initiala a unui plan al afacerii si imbunatatirea lui periodica.
Toti intreprinzatorii isi fac un plan inainte de a incepe o afacere, chiar daca deseori doar in minte. Un plan scris este cerut de banci, business angels si alti finantatori. Planul scris ajuta la clarificarea ideilor principale ale afacerii si obliga la strangerea unor informatii deseori ignorate la inceputul afacerilor, precum cercetarea pietei si estimarea incasarilor.
Ce este un intreprinzator
Definitia 1: Intreprinzatorul este persoana care identifica oportunitatea unei afaceri, isi asuma responsabilitatea initierii acesteia si obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.
Cuvant cheie: INITIERE
Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC
Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE
Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE
Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
Cuvant cheie: INITIERE
Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC
Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE
Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE
Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.
Sursa: www.plandeafacere.ro/
POS Mediu a raspuns plangerii ONG-urilor
POS Mediu a raspuns in 15 februarie 2010 scrisorii trimise in data de 25.10 2009 de catre Coalitia ONG-urilor de monitorizare a FS, privind raportul “30 de sesizari” din cadrul proiectului 112 pentru Fonduri Structrale, prin care se dorea facilitarea colaborarii intre institutiile publice si beneficiari, cu referire la Axa 4.
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
Subiectul scrisorii de la POS Mediu este intitulat “Masuri luate cu privire la deficientele semnalate de ONG-uri” si cuprinde referiri la una dintre problemele sesizate de Coalitie: “Eforturile organizatiilor neguvernamentale de a oferi feedback si de a cauta solutii pentru imbunatatirea mecanismenlor de implementare a fonurilor structurale sunt inutile.< Putem spune ca suntem foarte dezamagiti in ceea ce priveste POS Mediu Axa 4, asta deoarece dupa ce am avut o serie de intalniri cu Ministrul Mediului pentru a imbunatati ghidul, nici pana in momentul de fata nu avem ghidul finalizat si forma pe care au postat-o pe site-ul lor avea incluse foarte putine din lucrurile agreate>”.
Demersurile efectuate de AM POS Mediu care se regasesc in document, fac trimitere la scrisoarea pe care Coalitia ONG Natura 2000 a adresat-o in 2009 Autoritatii de Management POS Mediu, referitoare la probleme ale aplicantilor pe Axa 4 si recomandari. In urma acesteia a avut loc o intrevedere intre reprezentantii Coalitiei si ACIS, majoritatea propunerilor fiind discutate si acceptate de catre AM POS Mediu.
Principalele propuneri ale Coalitiei ONG Natura 2000 luate in considerare pentru a 3-a sesiune de propuneri de proiecte:
- Introducerea, ca si cheltuieli eligibile, a contributiilor salariale suportate de catre angajator: “ Cheltuielile cu salariile, inclusive contributiilor salariale suportate de catre angajat si angajator,(…) sunt eligibile”.
- Introducerea ca si cheltuieli eligibile, a cheltuielilor de deplasare pentru UIP: “Cheltuielile efectuate de personalul incadrat la nivelul beneficiarului/ partenerului si implicat in managementul si/ sau implementarea operatiunii cu ocazia deplasarilor, pentru transport, cazare si diurnal, sunt considerate eligibile…”
- Posibilitatile ca partenerii sa poata beneficia de finantare pentru implementarea unor activitati din cadrul proiectului: “ In cazul in care beneficiarul si/ sau patenerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
- Posibilitaea ca beneficiarul sa poata implementa, in mod direct, activitati din proiect: “In cazul in care beneficiarul si/ sau partnerul implementeaza ei insisi o parte sau toate activitatile proiectului, ei trebuie sa dovedeasca faptul ca detin personal calificat…”
Masurile complete si alte detalii sunt disponibile in documentul atasat mai jos.
Sursa: www.stiriong.ro
sâmbătă, 20 februarie 2010
DMI 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism si cresterea calitatii serviciilor turistice"
Introducere
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
POR va finanta obiectivele cu potential turistic care sunt incluse in localitatile din mediul urban, localitatile din mediul rural in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 euro, statiunile balneare si balneo-climatice (indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban).
Obiectivele programului
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
- Valorificarea resurselor naturale in scop turistic;
- Diversificarea serviciilor turistice;
- Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului.
Solicitanti eligibili
Categorii de beneficiari eligibili:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica/ privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale;
- Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
- IMM-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe;
- Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG-uri din domeniul turismului si/ sau activitati conexe.
Activitati eligibile
Operatiunile eligibiile sunt:
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica (care nu intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- Valorificarea potentialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear.
Pentru infrastructura de turism de utilitate publica - privata (care intra sub incidenta ajutorului de stat):
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 108,08 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie cuprinsa intre 700.000 lei si 85.000.000 lei.
Pentru proiectele care se implementeaza in mediul rural valoarea minima totala a proiectului (suma tuturor cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente proiectului) trebuie sa fie mai mare de 6.400.000 lei.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea cu 50% a alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Finantator: Uniunea Europeana
Sursa: Inforegio
POR DMI 4.3 "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor"
Introducere
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
Regio sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii si productivitatii.
Obiectivele programului
Finantarea microintreprinderilor are ca scop sprijinirea continuarii procesului de restructurare si redresare economica a zonelor aflate in declin, indeosebi a oraselor mici si mijlocii, intrucat acestea creeaza locuri de munca si au flexibilitatea necesara sa se adapteze cerintelor unei economii de piata dinamice.
Solicitanti eligibili
Pot solicita finantare societatile comerciale sau societatile cooperative care indeplinesc conditiile de eligibilitate detaliate in cadrul acestui ghid.
Activitati eligibile
Regio finanteaza doar anumite tipuri de investitii (denumite activitati eligibile), in cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microintreprinderii:
- Achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, moderne pentru activitatea de productie, prestare servicii, constructii a microintreprinderii;
- Achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software);
- Construirea/ extinderea/ modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii.
Pentru modernizarea spatiilor de productie/ prestare servicii ale microintreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrarile de mentenanta sau reparatii.
Conditii de finantare
Alocarea financiara disponibila pentru aceasta cerere deschisa de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare.
Valoarea totala a proiectului (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile) trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 lei si 3.000.000 lei.
Contributia proprie a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului trebuie sa reprezinte minimum 30% din valoarea eligibila a proiectului.
Termene limita
Cerere de proiecte cu depunere continua pana la depasirea alocarii financiare pe fiecare regiune.
Cererile de finantare pot fi depuse la Organismele Intermediare incepand cu data de 23 noiembrie 2009.
Sursa:www.inforegio.ro
vineri, 19 februarie 2010
Investitii prin FEADR >> Masura 125 - Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole si silvice
Măsura 125 - "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii" se încadrează în Axa I– „ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi are ca obiectiv general a daptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier.
Măsura cuprinde două submăsuri pentru care obiectivele specifice se detaliază mai jos, după cum urmează:
I. Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii"
II. Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii"
Fondurile totale alocate Măsurii 125 prin FEADR sunt de 483.246.816 Euro din care suma de 7.169.427 Euro cheltuială publică (5.735.542 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară pentru realizarea obiectivelor Planului European de Redresare Economică (PERE) pentru proiectele care vizează noile obiective, din care:
contribuţia Guvernului României – 20% şi contribuţia Uniunii Europene – 80%.
Puteti vizualiza varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 125, precum şi Anexele aferente acestui Ghid, pe site-ul:www.apdrp.ro
Măsura cuprinde două submăsuri pentru care obiectivele specifice se detaliază mai jos, după cum urmează:
I. Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii"
II. Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii"
Fondurile totale alocate Măsurii 125 prin FEADR sunt de 483.246.816 Euro din care suma de 7.169.427 Euro cheltuială publică (5.735.542 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară pentru realizarea obiectivelor Planului European de Redresare Economică (PERE) pentru proiectele care vizează noile obiective, din care:
contribuţia Guvernului României – 20% şi contribuţia Uniunii Europene – 80%.
Puteti vizualiza varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 125, precum şi Anexele aferente acestui Ghid, pe site-ul:www.apdrp.ro
Sprijin pentru beneficiari ai fondurilor structurale
Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul şedinţei de Guvern, că Executivul a aprobat Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României.
„Practic, utilizăm instrumentul garanţiilor guvernamentale pentru sprijinirea autorităţilor locale, astfel încât acestea să poată cofinanţa partea lor de contribuţie la fondurile Uniunii Europene şi comunităţile să se modernizeze cu bani europeni” a explicat primul-ministru.
Beneficiarii acestui sprijin sunt autorităţile locale, instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul cercetării şi dezvoltării şi operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.
Proiectele pentru care se acordă garanţii sunt cuprinse în următoarele domenii: infrastructură rutieră, de energie, de alimentare cu apă, de canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă socială.
„Este un mijloc direct, eficient, pragmatic prin care răspundem nevoilor comunităţilor locale de a absorbi cât mai mult din banii europeni pe care îi au la dispoziţie” a adăugat premierul Boc.
Plafonul de garanţii pentru acest Program este de 2,6 miliarde lei până la finele anului 2010, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Sursa: www.gov.ro
„Practic, utilizăm instrumentul garanţiilor guvernamentale pentru sprijinirea autorităţilor locale, astfel încât acestea să poată cofinanţa partea lor de contribuţie la fondurile Uniunii Europene şi comunităţile să se modernizeze cu bani europeni” a explicat primul-ministru.
Beneficiarii acestui sprijin sunt autorităţile locale, instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul cercetării şi dezvoltării şi operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.
Proiectele pentru care se acordă garanţii sunt cuprinse în următoarele domenii: infrastructură rutieră, de energie, de alimentare cu apă, de canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă socială.
„Este un mijloc direct, eficient, pragmatic prin care răspundem nevoilor comunităţilor locale de a absorbi cât mai mult din banii europeni pe care îi au la dispoziţie” a adăugat premierul Boc.
Plafonul de garanţii pentru acest Program este de 2,6 miliarde lei până la finele anului 2010, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Sursa: www.gov.ro
miercuri, 17 februarie 2010
Cofinantarea nu va mai constitui o problema pentru accesarea fondurilor europene de catre APL-uri
Astazi, 17 feb 2010, Guvernul va adopta o ordonanta de urgenta prin care vor fi sprijinite autoritatile locale care acceseaza bani europeni. Astfel, autoritatile vor putea utiliza garantii de stat pentru cofinantarea proiectelor dezvoltate prin fonduri europene.
“Vom adopta in Guvern o ordonanta de urgenta prin care sprijinim autoritatile locale care aduc bani europeni sa poata utiliza instrumentul garantiilor guvernamentale pentru plata partii lor de cofinantare, a contributiei lor la proiectele europene, tocmai pentru a accelera, pentru a dinamiza utilizarea fondurilor europene.”, a declarat Emil Boc in cadrul dezbaterii “Doctrina populara. Sinteza valorilor si principiilor dreptei”
De asemenea, primul-ministru a mai precizat ca incearca sa sutina mediul economic si cel de afaceri prin utilizarea schemelor de minimis si ajutoare de stat de la Ministerul de Finante si de la Fondul de Garantare si Contragarantare.
Sursa: www.gov.ro
“Vom adopta in Guvern o ordonanta de urgenta prin care sprijinim autoritatile locale care aduc bani europeni sa poata utiliza instrumentul garantiilor guvernamentale pentru plata partii lor de cofinantare, a contributiei lor la proiectele europene, tocmai pentru a accelera, pentru a dinamiza utilizarea fondurilor europene.”, a declarat Emil Boc in cadrul dezbaterii “Doctrina populara. Sinteza valorilor si principiilor dreptei”
De asemenea, primul-ministru a mai precizat ca incearca sa sutina mediul economic si cel de afaceri prin utilizarea schemelor de minimis si ajutoare de stat de la Ministerul de Finante si de la Fondul de Garantare si Contragarantare.
Sursa: www.gov.ro
marți, 16 februarie 2010
Program de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească,finanţate din instrumentele structurale UE
Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă care propune implementarea unui mecanism de garantare dedicat acelor beneficiari de fonduri structurale care nu reuşesc să asigure din surse proprii fondurile necesare în acest scop.
Printr-un astfel de mecanism, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, mandatat de Ministerul Finanţelor Publice, va emite garanţii în numele şi în contul statului în favoarea instituţiilor de credit care, în urma unei proceduri de selecţie stabilite prin hotărâre de guvern, vor putea acorda împrumuturi pentru categoriile de beneficiari eligibili.
Beneficiarii programului de sprijin pot fi unităţi administrativ teritoriale care implementează proiecte finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene şi operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial "Mediu".
Adoptarea măsurilor de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor, propuse prin proiectul de act normativ, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unei efect multiplicator în economie.
Sursa: www.mfinante.ro
Printr-un astfel de mecanism, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, mandatat de Ministerul Finanţelor Publice, va emite garanţii în numele şi în contul statului în favoarea instituţiilor de credit care, în urma unei proceduri de selecţie stabilite prin hotărâre de guvern, vor putea acorda împrumuturi pentru categoriile de beneficiari eligibili.
Beneficiarii programului de sprijin pot fi unităţi administrativ teritoriale care implementează proiecte finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene şi operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial "Mediu".
Adoptarea măsurilor de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor, propuse prin proiectul de act normativ, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unei efect multiplicator în economie.
Sursa: www.mfinante.ro
luni, 15 februarie 2010
Statul va rambursa TVA-ul catre beneficiarii proiectelor FEADR
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) va rambursa din bugetul de stat Taxa pe Valoarea Adaugata, pentru beneficiarii care au TVA nerecuperabila (nedeductibila).
Prin FEADR rambursarea taxei pe valoarea adaugata nu este considerata o cheltuiala eligibila, astfel decontarea acestor sume va fi facuta din Bugetul de stat.
In categoria solicitantilor care isi vor putea deconta aceasta cheltuiala, impreuna cu unitatile administrativ-teritoriale si asociatii ale acestora, constituite legal, sunt incluse si ONG-urile cu personalitate juridica, daca acestea sunt inregistrate ca neplatitoare de TVA.
In cel mai scurt timp APDRP va solicita beneficiarilor sa incheie un Act aditional la Contractul de Finantare in care va fi precizata valoarea TVA aferenta proiectului si care va fi rambursata in urma unor cereri de plata.
Totodata, aceasta facilitate va fi aplicata tuturor contractelor viitoare, daca beneficiarii se incadreaza in categoriile mentionate mai sus, mai precis cei ce sunt mentionati la articolul 32 din Ordonanta de Urgenta nr. 74/2009.
15 februarie 2010
Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
Prin FEADR rambursarea taxei pe valoarea adaugata nu este considerata o cheltuiala eligibila, astfel decontarea acestor sume va fi facuta din Bugetul de stat.
In categoria solicitantilor care isi vor putea deconta aceasta cheltuiala, impreuna cu unitatile administrativ-teritoriale si asociatii ale acestora, constituite legal, sunt incluse si ONG-urile cu personalitate juridica, daca acestea sunt inregistrate ca neplatitoare de TVA.
In cel mai scurt timp APDRP va solicita beneficiarilor sa incheie un Act aditional la Contractul de Finantare in care va fi precizata valoarea TVA aferenta proiectului si care va fi rambursata in urma unor cereri de plata.
Totodata, aceasta facilitate va fi aplicata tuturor contractelor viitoare, daca beneficiarii se incadreaza in categoriile mentionate mai sus, mai precis cei ce sunt mentionati la articolul 32 din Ordonanta de Urgenta nr. 74/2009.
15 februarie 2010
Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
duminică, 14 februarie 2010
Se condamnă sistemul de creştere a găinilor ouătoare la cuşti
Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor informaţii prin care se condamnă sistemul de creştere a găinilor ouătoare la cuşti (baterii) şi implicit, ouăle provenite de la aceste găini marcate cu cifra 3, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale doreşte să facă o serie de precizări.
Astfel, unităţile avicole din România respectă legislaţia comunitară atât în ceea ce priveşte bunăstarea găinilor, cât şi legislaţia referitoare la nutriţia acestora, responsabilitatea verificării conformităţii revenindu-i Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Conform Ordinului ANSVSA nr. 136/2006, care transpune Directiva CE nr. 74/1994, România, ca şi toate celelalte state membre UE, se află până la 1 ianuarie 2012 în perioada de tranziţie pentru creşterea găinilor ouătoare în baterii neîmbunătăţite, perioadă în care unităţile avicole derulează proiecte de modernizare şi de înlocuire a acestora.
Facem precizarea că în sistemul industrial, nutreţurile combinate administrate găinilor sunt aceleaşi, indiferent de metoda de creştere practicată, 3 - baterie, 2 - la sol, 1 - aer liber sau 0 – ecologic. Astfel, nutreţurile conţin cereale (grâu, orz, porumb), proteice (şroturi de floarea soarelui sau soia, uleiuri de floarea soarelui sau soia) şi amestecuri de vitamine şi minerale, conform legislaţiei europene.
Aceste furaje folosite în hrana păsărilor sunt supuse analizelor periodice de către laboratoare autorizate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
În România, în anul 2009, din efectivul total de găini ouă consum de 38.171 mii capete, vă informăm că doar 17 % a fost crescut în baterii, restul fiind crescut în hale la sol, aer liber şi ecologic.
În Uniunea Europeană, în anul 2009, cca. 68 % din efectivul de găini ouătoare a fost crescut în baterii.
Astfel, în România, proporţia de ouă obţinute de la găinile crescute în baterii este mult mai mică, comparativ cu producţia medie de ouă obţinute prin aceeaşi metodă de creştere, din Uniunea Europeană.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DADR judeţene şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a informat corespunzător populaţia cu privire la sistemul de etichetare al ouălor, dar apreciază că informaţiile potrivit cărora ouăle provenite de la găinile crescute în cuşti ar fi dăunătoare sănătăţii umane nu sunt fundamentate ştiinţific.
În acest sens, pentru a nu dezinforma consumatorii şi pentru a evita impactul negativ asupra producătorilor de ouă de consum, solicităm tuturor celor care fac declaraţii pe această temă să consulte specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum şi pe cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 12-02-2010
Astfel, unităţile avicole din România respectă legislaţia comunitară atât în ceea ce priveşte bunăstarea găinilor, cât şi legislaţia referitoare la nutriţia acestora, responsabilitatea verificării conformităţii revenindu-i Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Conform Ordinului ANSVSA nr. 136/2006, care transpune Directiva CE nr. 74/1994, România, ca şi toate celelalte state membre UE, se află până la 1 ianuarie 2012 în perioada de tranziţie pentru creşterea găinilor ouătoare în baterii neîmbunătăţite, perioadă în care unităţile avicole derulează proiecte de modernizare şi de înlocuire a acestora.
Facem precizarea că în sistemul industrial, nutreţurile combinate administrate găinilor sunt aceleaşi, indiferent de metoda de creştere practicată, 3 - baterie, 2 - la sol, 1 - aer liber sau 0 – ecologic. Astfel, nutreţurile conţin cereale (grâu, orz, porumb), proteice (şroturi de floarea soarelui sau soia, uleiuri de floarea soarelui sau soia) şi amestecuri de vitamine şi minerale, conform legislaţiei europene.
Aceste furaje folosite în hrana păsărilor sunt supuse analizelor periodice de către laboratoare autorizate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
În România, în anul 2009, din efectivul total de găini ouă consum de 38.171 mii capete, vă informăm că doar 17 % a fost crescut în baterii, restul fiind crescut în hale la sol, aer liber şi ecologic.
În Uniunea Europeană, în anul 2009, cca. 68 % din efectivul de găini ouătoare a fost crescut în baterii.
Astfel, în România, proporţia de ouă obţinute de la găinile crescute în baterii este mult mai mică, comparativ cu producţia medie de ouă obţinute prin aceeaşi metodă de creştere, din Uniunea Europeană.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DADR judeţene şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a informat corespunzător populaţia cu privire la sistemul de etichetare al ouălor, dar apreciază că informaţiile potrivit cărora ouăle provenite de la găinile crescute în cuşti ar fi dăunătoare sănătăţii umane nu sunt fundamentate ştiinţific.
În acest sens, pentru a nu dezinforma consumatorii şi pentru a evita impactul negativ asupra producătorilor de ouă de consum, solicităm tuturor celor care fac declaraţii pe această temă să consulte specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum şi pe cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Biroul de presă al MADR
Data publicarii: 12-02-2010
Firmele spun ca ajutoarele de stat le ajuta mai mult decat fondurile UE si cer suplimentarea lor
Micii intreprinzatori spun ca ar putea supravietui crizei si ar mentine numarul de locuri de munca daca guvernul le-ar acorda ajutoare de stat pentru investitii si pentru finantarea datoriilor catre furnizori, bugetul de stat sau pentru cofinantarea proiectelor europene, in conditiile in care ajutoarele de stat sunt mult mai usor de accesat decat fondurile europene.
Firmele au la dispozitie in prezent ajutoare de minimis sub forma de fonduri nerambursabile de pana la 200.000 de euro, bani pe care pot sa ii primeasca companiile cu activitati in productie, pescuit si industrie pentru achizitia de utilaje, mobilier, mijloace de transport sau constructiei de hale de productie.
Bugetul alocat pentru ajutoarele de minimis in perioada 2007 - 2011 este de 100 mil. euro, insa numarul proiectelor depuse si aflate in evaluare depaseste bugetul alocat. "Sunt depuse peste 1.600 de proiecte cu o valoare care depaseste bugetul alocat. Se mai primesc proiecte, insa scad sansele ca acestea sa primeasca finantare. Din informatiile pe care le avem circa 1.200 de proiecte vor mai putea lua bani. Pentru moment nu poate fi vorba de o suplimentare a bugetului pentru ca nu sunt bani", spune Marian Nitu, directorul cabinetului secretarului de stat pentru IMM Maria Parcalabescu, din cadrul Ministerului Economiei.
Nu mai sunt fonduri
Ca o masura anticriza menita sa sprijine firmele, Comisia Europeana a aprobat anul trecut posibilitatea de a creste plafonul ajutorului de stat de la 200.000 de euro la 500.000 de euro, masura care poate fi aplicata pana la sfarsitul lui 2010, insa autoritatile locale nu au un buget pentru astfel de finantari.
"Nu avem prinsi in legea bugetului bani pentru acordarea ajutoarelor de stat pana la 500.000 de euro", spune Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM. "Este absolut necesar ca politicile statului sa favorizeze si sa incurajeze spiritul antreprenorial si nu sa duca la falimentarea constienta a sectorului privat. 2010 ar trebui sa fie un an de salvare a firmelor. Tocmai pentru ca programul pentru ajutoare de stat pana la 200.000 de euro a salvat firmele si a mers mult mai repede decat accesarea de fonduri europene, ar trebui suplimentat bugetul", spune Adrian Coroian, presedintele Ligii Intreprinzatorului Roman, care reuneste aproximativ 100 de firme mici si mijlocii.
Intre masurile anticriza care ar ajuta micii intreprinzatori se numara majorarea plafonului alocat pentru ajutoarele de minimis de la 100 mil. euro la minim 200 mil. euro.
"Este necesara introducerea in regim de urgenta si a ajutorului de stat de 500.000 de euro care sa fie indreptat numai catre IMM-uri, nu catre fostele intreprinderi de stat nascute din privatizari. Pentru ca anul trecut, din cauza scaderii vanzarilor si a lipsei de lichiditati firmele au inregistrat pierderi, pe langa investitii, aceste ajutoare de stat ar trebui sa permita si achitarea datoriilor la bugetul de stat, catre firmele de leasing pentru plata utilajelor sau mijloacelor de productie folosite, catre furnizori si pentru cofinantare la dosarele pentru fondurile UE nerambursabile. Ar trebui extinse si domeniile care pot primi ajutoare de stat, astfel incat de acestea sa beneficieze si firmele din comert", mai spune Coroian.
In 2008 au fost depuse primele proiecte pentru ajutoare de minimis de pana la 200.000 de euro, dar numarul acestora a fost redus datorita faptului ca exista un numar restrictiv de coduri CAEN acceptate. Astfel, in 2008 au fost depuse 15 proiecte cu o valoare de 1,62 mil. euro. Anul trecut, domeniile finantate au fost extinse, iar numarul proiectelor aprobate a fost de 295, cu o valoare de 34,14 mil. euro, conform informatiilor de pe site-ul Ministerului de Finante.
"Acordarea de ajutoare de stat este o masura buna si ar trebui extinsa. Procedura este asemanatoare cu cea de accesare a fondurilor europene, insa banii vin in firma mult mai repede. Noi i-am primit cam in 40 de zile de la depunerea cererii de rambursare, iar prin implementarea proiectului, vanzarile au crescut anul trecut cu 25 - 30% fata de anul anterior", spune Sorin Lungu, administratorul producatorului de mobila Pentamob din Craiova cu afaceri de peste 250.000 de euro in 2008, care a primit ajutoare de stat in cuantum de 100.000 de euro pentru achizitionarea de utilaje.
Firma a depus anul trecut si un proiect pe fonduri europene.
Un buget de 15 mil. lei pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii de firme
Pentru programele nationale menite sa stimuleze infiintarea si dezvoltarea de firme statul a alocat anul acesta pentru cinci programe un buget de 15 mil. lei (3,5 mil. euro), cu 46% mai putin fata de 2009. Astfel, s-a renuntat la programul pentru sustinerea accesului IMM-urilor la servicii de instruire si consultanta, unul dintre programele despre care patronatele spun ca era util firmelor care aplica pentru fonduri europene si care vor sa-si instruiasca angajatii.
"Am ales sa finantam in acest an programele care au avut cea mai mare cerere anul trecut", spune Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM, agentie cu 150 de angajati care gestioneaza programele nationale.
Perioada estimativa in care se vor lansa cele cinci programe este martie-aprilie, conform unui caledar orientativ publicat pe site-ul agentiei.
Bugetul alocat anul trecut pentru programe nationale s-a ridicat la 22 mil. lei si au beneficiat de aceste programe peste 1.000 de firme.
Sursa:www.zf.ro
Firmele au la dispozitie in prezent ajutoare de minimis sub forma de fonduri nerambursabile de pana la 200.000 de euro, bani pe care pot sa ii primeasca companiile cu activitati in productie, pescuit si industrie pentru achizitia de utilaje, mobilier, mijloace de transport sau constructiei de hale de productie.
Bugetul alocat pentru ajutoarele de minimis in perioada 2007 - 2011 este de 100 mil. euro, insa numarul proiectelor depuse si aflate in evaluare depaseste bugetul alocat. "Sunt depuse peste 1.600 de proiecte cu o valoare care depaseste bugetul alocat. Se mai primesc proiecte, insa scad sansele ca acestea sa primeasca finantare. Din informatiile pe care le avem circa 1.200 de proiecte vor mai putea lua bani. Pentru moment nu poate fi vorba de o suplimentare a bugetului pentru ca nu sunt bani", spune Marian Nitu, directorul cabinetului secretarului de stat pentru IMM Maria Parcalabescu, din cadrul Ministerului Economiei.
Nu mai sunt fonduri
Ca o masura anticriza menita sa sprijine firmele, Comisia Europeana a aprobat anul trecut posibilitatea de a creste plafonul ajutorului de stat de la 200.000 de euro la 500.000 de euro, masura care poate fi aplicata pana la sfarsitul lui 2010, insa autoritatile locale nu au un buget pentru astfel de finantari.
"Nu avem prinsi in legea bugetului bani pentru acordarea ajutoarelor de stat pana la 500.000 de euro", spune Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM. "Este absolut necesar ca politicile statului sa favorizeze si sa incurajeze spiritul antreprenorial si nu sa duca la falimentarea constienta a sectorului privat. 2010 ar trebui sa fie un an de salvare a firmelor. Tocmai pentru ca programul pentru ajutoare de stat pana la 200.000 de euro a salvat firmele si a mers mult mai repede decat accesarea de fonduri europene, ar trebui suplimentat bugetul", spune Adrian Coroian, presedintele Ligii Intreprinzatorului Roman, care reuneste aproximativ 100 de firme mici si mijlocii.
Intre masurile anticriza care ar ajuta micii intreprinzatori se numara majorarea plafonului alocat pentru ajutoarele de minimis de la 100 mil. euro la minim 200 mil. euro.
"Este necesara introducerea in regim de urgenta si a ajutorului de stat de 500.000 de euro care sa fie indreptat numai catre IMM-uri, nu catre fostele intreprinderi de stat nascute din privatizari. Pentru ca anul trecut, din cauza scaderii vanzarilor si a lipsei de lichiditati firmele au inregistrat pierderi, pe langa investitii, aceste ajutoare de stat ar trebui sa permita si achitarea datoriilor la bugetul de stat, catre firmele de leasing pentru plata utilajelor sau mijloacelor de productie folosite, catre furnizori si pentru cofinantare la dosarele pentru fondurile UE nerambursabile. Ar trebui extinse si domeniile care pot primi ajutoare de stat, astfel incat de acestea sa beneficieze si firmele din comert", mai spune Coroian.
In 2008 au fost depuse primele proiecte pentru ajutoare de minimis de pana la 200.000 de euro, dar numarul acestora a fost redus datorita faptului ca exista un numar restrictiv de coduri CAEN acceptate. Astfel, in 2008 au fost depuse 15 proiecte cu o valoare de 1,62 mil. euro. Anul trecut, domeniile finantate au fost extinse, iar numarul proiectelor aprobate a fost de 295, cu o valoare de 34,14 mil. euro, conform informatiilor de pe site-ul Ministerului de Finante.
"Acordarea de ajutoare de stat este o masura buna si ar trebui extinsa. Procedura este asemanatoare cu cea de accesare a fondurilor europene, insa banii vin in firma mult mai repede. Noi i-am primit cam in 40 de zile de la depunerea cererii de rambursare, iar prin implementarea proiectului, vanzarile au crescut anul trecut cu 25 - 30% fata de anul anterior", spune Sorin Lungu, administratorul producatorului de mobila Pentamob din Craiova cu afaceri de peste 250.000 de euro in 2008, care a primit ajutoare de stat in cuantum de 100.000 de euro pentru achizitionarea de utilaje.
Firma a depus anul trecut si un proiect pe fonduri europene.
Un buget de 15 mil. lei pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii de firme
Pentru programele nationale menite sa stimuleze infiintarea si dezvoltarea de firme statul a alocat anul acesta pentru cinci programe un buget de 15 mil. lei (3,5 mil. euro), cu 46% mai putin fata de 2009. Astfel, s-a renuntat la programul pentru sustinerea accesului IMM-urilor la servicii de instruire si consultanta, unul dintre programele despre care patronatele spun ca era util firmelor care aplica pentru fonduri europene si care vor sa-si instruiasca angajatii.
"Am ales sa finantam in acest an programele care au avut cea mai mare cerere anul trecut", spune Cristian Haiduc, presedintele Agentiei pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM, agentie cu 150 de angajati care gestioneaza programele nationale.
Perioada estimativa in care se vor lansa cele cinci programe este martie-aprilie, conform unui caledar orientativ publicat pe site-ul agentiei.
Bugetul alocat anul trecut pentru programe nationale s-a ridicat la 22 mil. lei si au beneficiat de aceste programe peste 1.000 de firme.
Sursa:www.zf.ro
Anastassios Bougas-autorităţile locale au puterea de a asigura partea lor de finanţare?
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, s-a întâlnit pe 26 ianuarie, la sediul instituţiei, cu Anastassios Bougas, şeful unităţii pentru România din cadrul Direcţiei Generale pentru Politici Regionale a Comisiei Europene.
În cadrul întâlnirii, ministrul Elena Udrea i-a mulţumit lui Anastassios Bougas pentru sprijinul constant oferit în eforturile de integrare şi dezvoltare a ţării şi a apreciat că domnia sa este un prieten important al României.
La rândul său, Anastassios Bougas si-a manifestat aprecierea faţă de echipa care implementează Programul Operaţional Regional, program care, în opinia sa, este cel mai performant dintre programele operaţionale implementate în acest moment în România. "Unul dintre secretele succesului pe termen lung este păstrarea echipei performante", a declarat oficialul european, iar ministrul român l-a asigurat de stabilitatea personalului şi a structurii care se ocupă cu gestionarea programului.
Stadiul implementării proiectelor de pe Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, a figurat pe agenda discuţiilor dintre cei doi responsabili, ministrul Elena Udrea subliniind că acest domeniu va beneficia de o atenţie deosebită în acest an, ea având deja o serie de discuţii cu cei responsabili pe acest subiect.
De asemenea, Anastassios Bougas şi-a manifestat îngrijorarea faţă de posibilitatea autorităţilor locale a asigura partea lor de finanţare pentru implementarea proiectelor, precum şi faptul că blocajul de pe piaţa bancară împiedică beneficiarii să acceadă la creditele care I-ar putea ajuta în cofinanţare. Elena Udrea şi-a afirmat angajamentul pentru o abordare constructivă a situaţiilor apărute în implementare. "Trebuie să fim creativi pentru a găsi soluţii la problemele apărute, mai ales la dificultăţile autorităţilor locale de a asigura cofinanţarea proiectelor, însă în limitele impuse de Fondul Monetar Internaţional. Principalul meu obiectiv este accesarea fondurilor europene disponibile. În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, consider că aceasta trebuie să plece de la resursele existente în turism " a declarat ministrul Elena Udrea.
Cei doi demnitari au concluzionat că au un set de obiective comune care cuprind în principal utilizarea eficientă a banilor europeni alocaţi POR şi progresul României. Elena Udrea şi Anastassios Bougas şi-au exprimat disponibilitatea pentru o colaborare strânsă, pe baza acestor obiective comune şi având drept scop absorbţia integrală a banilor europeni puşi la dispoziţie.
Sursa:www.administratie.ro
În cadrul întâlnirii, ministrul Elena Udrea i-a mulţumit lui Anastassios Bougas pentru sprijinul constant oferit în eforturile de integrare şi dezvoltare a ţării şi a apreciat că domnia sa este un prieten important al României.
La rândul său, Anastassios Bougas si-a manifestat aprecierea faţă de echipa care implementează Programul Operaţional Regional, program care, în opinia sa, este cel mai performant dintre programele operaţionale implementate în acest moment în România. "Unul dintre secretele succesului pe termen lung este păstrarea echipei performante", a declarat oficialul european, iar ministrul român l-a asigurat de stabilitatea personalului şi a structurii care se ocupă cu gestionarea programului.
Stadiul implementării proiectelor de pe Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, a figurat pe agenda discuţiilor dintre cei doi responsabili, ministrul Elena Udrea subliniind că acest domeniu va beneficia de o atenţie deosebită în acest an, ea având deja o serie de discuţii cu cei responsabili pe acest subiect.
De asemenea, Anastassios Bougas şi-a manifestat îngrijorarea faţă de posibilitatea autorităţilor locale a asigura partea lor de finanţare pentru implementarea proiectelor, precum şi faptul că blocajul de pe piaţa bancară împiedică beneficiarii să acceadă la creditele care I-ar putea ajuta în cofinanţare. Elena Udrea şi-a afirmat angajamentul pentru o abordare constructivă a situaţiilor apărute în implementare. "Trebuie să fim creativi pentru a găsi soluţii la problemele apărute, mai ales la dificultăţile autorităţilor locale de a asigura cofinanţarea proiectelor, însă în limitele impuse de Fondul Monetar Internaţional. Principalul meu obiectiv este accesarea fondurilor europene disponibile. În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, consider că aceasta trebuie să plece de la resursele existente în turism " a declarat ministrul Elena Udrea.
Cei doi demnitari au concluzionat că au un set de obiective comune care cuprind în principal utilizarea eficientă a banilor europeni alocaţi POR şi progresul României. Elena Udrea şi Anastassios Bougas şi-au exprimat disponibilitatea pentru o colaborare strânsă, pe baza acestor obiective comune şi având drept scop absorbţia integrală a banilor europeni puşi la dispoziţie.
Sursa:www.administratie.ro
sâmbătă, 13 februarie 2010
Uniunea Europeană va lansa în acest an un program de susţinere a şomerilor prin microcredite destinate înfiinţării unor mici întreprinderi
Valoarea unui astfel de credit va fi de sub 25.000 de euro.
Programul are rolul să dea o nouă şansă şomerilor şi să facă accesibil antreprenoriatul pentru categoriile cele mai defavorizate din Europa.
Facilitatea este destinată persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă sau riscă să rămână fără slujbe şi care vor să înfiinţeze firme cu sub zece angajaţi, cu o cifră de afaceri de până la două milioane de euro, dar au dificultăţi să obţină un credit bancar tradiţional.
Valoarea totală a programului, care se va derula timp de patru ani, este de 100 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro vor proveni din programul UE pentru solidaritate şi muncă, numit "Progress" şi 40 de milioane de euro din fondurile nealocate din bugetul Uniunii.
În 2010, vor fi disponibilie 25 de milioane de euro pentru microcredite.
Sursa: www.mediafax.ro
Programul are rolul să dea o nouă şansă şomerilor şi să facă accesibil antreprenoriatul pentru categoriile cele mai defavorizate din Europa.
Facilitatea este destinată persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă sau riscă să rămână fără slujbe şi care vor să înfiinţeze firme cu sub zece angajaţi, cu o cifră de afaceri de până la două milioane de euro, dar au dificultăţi să obţină un credit bancar tradiţional.
Valoarea totală a programului, care se va derula timp de patru ani, este de 100 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro vor proveni din programul UE pentru solidaritate şi muncă, numit "Progress" şi 40 de milioane de euro din fondurile nealocate din bugetul Uniunii.
În 2010, vor fi disponibilie 25 de milioane de euro pentru microcredite.
Sursa: www.mediafax.ro
vineri, 12 februarie 2010
Presedintele Basescu doreste simplificarea accesului la fondurile structurale
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat joi, 11 februarie a.c., la Bruxelles, la reuniunea informala a Consiliului European dedicata examinarii situatiei economice din statele membre si abordarii la nivel inalt a temei viitoarei strategii europene privind cresterea si ocuparea fortei de munca, respectiv a Strategiei UE 2020.
Seful statului a insistat asupra faptului ca Strategia UE 2020 trebuie sa ia in considerare distinctiile de dezvoltare economica si sociala dintre statele membre si concluziile care pot fi desprinse in contextul actualei crize economice globale.
Presedintele Basescu a subliniat ca pentru Romania, ramane prioritara finantarea corespunzatoare a politicii de coeziune si a politicii agricole comune, seful statului reiterand prioritatea pe care executivul o acorda dezvoltarii infrastructurii de transport si energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontaliera, diversificarii accesului la resurse, in primul rand energetice, dezvoltarii industriei agroalimentare si turismului.
Presedintele Traian Basescu s-a referit, de asemenea, la necesitatea simplificarii accesului la fondurile comune, mai ales in conditii economice severe. Totodata, seful statului a salutat decizia Consiliului de a modica actualul cadru de reglementare privind accesul la fondurile structurale si a insistat pe nevoia, resimtita de statele cu resurse limitate, precum Romania, a operarii unei deschideri si mai ample in aceasta directie. In mod special, presedintele Basescu s-a referit la dificultatile pe care autoritatile guvernamentale de la Bucuresti le intampina in cadrul proiectelor mari de infrastructura cu obtinerea proprietatii asupra terenurilor pe care tranziteaza cursul rutelor de transport.
Sursa: www.presidency.ro
Seful statului a insistat asupra faptului ca Strategia UE 2020 trebuie sa ia in considerare distinctiile de dezvoltare economica si sociala dintre statele membre si concluziile care pot fi desprinse in contextul actualei crize economice globale.
Presedintele Basescu a subliniat ca pentru Romania, ramane prioritara finantarea corespunzatoare a politicii de coeziune si a politicii agricole comune, seful statului reiterand prioritatea pe care executivul o acorda dezvoltarii infrastructurii de transport si energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontaliera, diversificarii accesului la resurse, in primul rand energetice, dezvoltarii industriei agroalimentare si turismului.
Presedintele Traian Basescu s-a referit, de asemenea, la necesitatea simplificarii accesului la fondurile comune, mai ales in conditii economice severe. Totodata, seful statului a salutat decizia Consiliului de a modica actualul cadru de reglementare privind accesul la fondurile structurale si a insistat pe nevoia, resimtita de statele cu resurse limitate, precum Romania, a operarii unei deschideri si mai ample in aceasta directie. In mod special, presedintele Basescu s-a referit la dificultatile pe care autoritatile guvernamentale de la Bucuresti le intampina in cadrul proiectelor mari de infrastructura cu obtinerea proprietatii asupra terenurilor pe care tranziteaza cursul rutelor de transport.
Sursa: www.presidency.ro
7 elemente-cheie ale unei comunicari de succes
Imbunatatirea capacitatii de comunicare va va permite sa construiti relatii mai bune de lucru. O comunicare proasta se va repercuta imediat asupra relatiilor de afaceri si poate avea ca efect scaderea productivitatii.
Urmatoarele sapte chei va vor ajuta sa deschideti usa care va desparte de o comunicare de succes in afaceri (nu numai la locul de munca, ci in cadrul oricarei relatii).
1. Contactul personal este important.
Oamenii dezvolta relatii mai bune atunci cand au posibilitatea de a se intalni, de a sta fata in fata si de a-si citi, unii altora, limbajul trupului. O astfel de conectare are darul de a elibera energiile. In cazul in care, totusi, contactul direct nu este posibil, cel mai bine este sa va apropiati prin intermediul conversatiilor telefonice.
2. Dezvoltati o retea.
Nimeni nu ajunge la succes de unul/una singur(a). Faceti un efort pentru a va imprieteni sau a dezvolta, cel putin, relatii amicale cu persoane care lucreaza in diferite departamente din cadrul companiei. Intalniti-va cu oamenii noi. Cautati experiente sau interese comune.
3. Folositi curtoazia atunci cand comunicati cu ceilalti.
Curtoazia le permite celorlalti sa vada ca va pasa. Cuvantul Multumesc, de pilda, arata ca apreciati eforturile unei anumite persoane.
4. Fiti consistent(a) si clar(a) atunci cand comunicati.
Consistenta genereaza incredere. Faptul de a pune intrebarea: M-am exprimat suficient de clar? va va permite sa va asigurati ca oamenii inteleg ceea ce spuneti.
5. Compromisul in anumite limite, evident scade tensiunea asociata cu un conflict.
O intrebare de genul: Ce este mai bine pentru companie? ii va ajuta pe colegi sau subalterni sa nu transforme conflictul in ceva personal.
6. Nu poti starni si mentine interesul cuiva daca nu ai nimic interesant de spus.
Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a deveni un comunicator interesant: cititi macar o revista a presei. Cititi literatura de specialitate si stirile din domeniul de afaceri sau din cel in care va desfasurati activitatea (pentru a fi la curent cu ultimele noutati). Repetati redarea catorva povestiri personale scurte in legatura cu anumite experiente interesante.
7. Ascultati ce au de spus ceilalti si aratati-va interesat(a) de conversatie.
Faptul de a asculta demonstreaza respectul si admiratia. Conversatia trebuie sa se desfasoare asemenea unui joc de tenis, cu mingea miscandu-se mereu inainte si inapoi.
Matei Iovan
Sursa:www.succes.e-actual.ro
Urmatoarele sapte chei va vor ajuta sa deschideti usa care va desparte de o comunicare de succes in afaceri (nu numai la locul de munca, ci in cadrul oricarei relatii).
1. Contactul personal este important.
Oamenii dezvolta relatii mai bune atunci cand au posibilitatea de a se intalni, de a sta fata in fata si de a-si citi, unii altora, limbajul trupului. O astfel de conectare are darul de a elibera energiile. In cazul in care, totusi, contactul direct nu este posibil, cel mai bine este sa va apropiati prin intermediul conversatiilor telefonice.
2. Dezvoltati o retea.
Nimeni nu ajunge la succes de unul/una singur(a). Faceti un efort pentru a va imprieteni sau a dezvolta, cel putin, relatii amicale cu persoane care lucreaza in diferite departamente din cadrul companiei. Intalniti-va cu oamenii noi. Cautati experiente sau interese comune.
3. Folositi curtoazia atunci cand comunicati cu ceilalti.
Curtoazia le permite celorlalti sa vada ca va pasa. Cuvantul Multumesc, de pilda, arata ca apreciati eforturile unei anumite persoane.
4. Fiti consistent(a) si clar(a) atunci cand comunicati.
Consistenta genereaza incredere. Faptul de a pune intrebarea: M-am exprimat suficient de clar? va va permite sa va asigurati ca oamenii inteleg ceea ce spuneti.
5. Compromisul in anumite limite, evident scade tensiunea asociata cu un conflict.
O intrebare de genul: Ce este mai bine pentru companie? ii va ajuta pe colegi sau subalterni sa nu transforme conflictul in ceva personal.
6. Nu poti starni si mentine interesul cuiva daca nu ai nimic interesant de spus.
Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru a deveni un comunicator interesant: cititi macar o revista a presei. Cititi literatura de specialitate si stirile din domeniul de afaceri sau din cel in care va desfasurati activitatea (pentru a fi la curent cu ultimele noutati). Repetati redarea catorva povestiri personale scurte in legatura cu anumite experiente interesante.
7. Ascultati ce au de spus ceilalti si aratati-va interesat(a) de conversatie.
Faptul de a asculta demonstreaza respectul si admiratia. Conversatia trebuie sa se desfasoare asemenea unui joc de tenis, cu mingea miscandu-se mereu inainte si inapoi.
Matei Iovan
Sursa:www.succes.e-actual.ro
Reflectarea in contabilitate a scutirii de impozit a profitului reinvestit pentru anul 2009
Incepand cu data de 1 octombrie 2009, in scopul sustinerii mediului de afaceri si in scopul depasirii dificultatilor financiare, dar si pentru relansarea circuitului comercial, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata prin introducerea unei facilitati fiscale privind scutirea de impozit a profitului reinvestit.
Obiectul acordarii scutirii
Scutirea se acorda pentru achizitia sau producerea de echipamente tehnologice prevazute in subgrupa 2.1 din catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
Obligatii de pastrare a activelor
Achizitia sau productia este insotita si de obligatia de a mentine in patrimoniu activele respective pentru o perioada egala cel putin cu jumatate din durata lor de functionare prevazuta in Hotararea mentionata.
MONOGRAFII CONTABILE GASITI, EVIDENT, IN REVISTA DE MONOGRAFII CONTABILE
DETALII AICI. ESTE SIGURA REVISTA DE GEN
In cazul nerespectarii acestor conditii, impozitul se recalculeaza pentru suma care s-a acordat initial scutirea, cu tot cu majorari de intarziere calculate de la data la care ar fi fost datorata plata acestora in cazul in care nu s-ar fi aplicat facilitatea pana la momentul platii.
- Perioada pentru care se acorda scutirea este: 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010;
- Profitul luat in calcul la efectuarea investitiei este profitul contabil cumulat de la inceputul anului preluat din soldul contului de profit si pierdere. Pentru anul 2009 se va lua in considerare profitul aferent perioadei 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2009 si investitiile efectuate in aceeasi perioada;
- Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual in functie de perioada stabilita la calculul impozitului pe profit;
- Suma din profit pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit aferent va fi repartizata prioritar la rezerve pana la nivelul profitului contabil cumulate, la sfarsitul anului;
- Suma impozitului datorat ramane la nivelul impozitului minim. Daca in urma aplicarii acestei facilitati impozitul calculate se situeaza sub nivelul impozitului minim, ramane obligatia de plata a impozitului minim forfetar;
- Suma maxima pentru care se acorda scutirea o reprezinta impozitul pe profit datorat pentru perioada respectiva.
ATEN TIE!
Activele care sunt considerate investitii trebuie sa fie noi. In situtia in care procesul pentru obtinerea activelor respective se realizeaza de a lungul mai multor ani, scutirea se acorda pe baza unor situatii de lucrari din care sa rezulte partea din investitii care va fi pusa in functiune in anul respectiv.
ATENTIE!
O conditie esentiala pentru a beneficia de aceasta facilitate este pastrarea in patrimoniu a activelor respective pentru o perioada egala cu cel putin o jumatate din durata lor normala de functionare. In cazul cedarii inainte de acest termen a activelor respective, se recalculeaza impozitul pe profit aferent profitului pentru care s-a acordat initial scutirea, si se stabilesc si majorari de intarziere calculate de la data aplicarii facilitatii respective.
Sursa: www.contabilul.ro
Obiectul acordarii scutirii
Scutirea se acorda pentru achizitia sau producerea de echipamente tehnologice prevazute in subgrupa 2.1 din catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
Obligatii de pastrare a activelor
Achizitia sau productia este insotita si de obligatia de a mentine in patrimoniu activele respective pentru o perioada egala cel putin cu jumatate din durata lor de functionare prevazuta in Hotararea mentionata.
MONOGRAFII CONTABILE GASITI, EVIDENT, IN REVISTA DE MONOGRAFII CONTABILE
DETALII AICI. ESTE SIGURA REVISTA DE GEN
In cazul nerespectarii acestor conditii, impozitul se recalculeaza pentru suma care s-a acordat initial scutirea, cu tot cu majorari de intarziere calculate de la data la care ar fi fost datorata plata acestora in cazul in care nu s-ar fi aplicat facilitatea pana la momentul platii.
- Perioada pentru care se acorda scutirea este: 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010;
- Profitul luat in calcul la efectuarea investitiei este profitul contabil cumulat de la inceputul anului preluat din soldul contului de profit si pierdere. Pentru anul 2009 se va lua in considerare profitul aferent perioadei 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2009 si investitiile efectuate in aceeasi perioada;
- Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual in functie de perioada stabilita la calculul impozitului pe profit;
- Suma din profit pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit aferent va fi repartizata prioritar la rezerve pana la nivelul profitului contabil cumulate, la sfarsitul anului;
- Suma impozitului datorat ramane la nivelul impozitului minim. Daca in urma aplicarii acestei facilitati impozitul calculate se situeaza sub nivelul impozitului minim, ramane obligatia de plata a impozitului minim forfetar;
- Suma maxima pentru care se acorda scutirea o reprezinta impozitul pe profit datorat pentru perioada respectiva.
ATEN TIE!
Activele care sunt considerate investitii trebuie sa fie noi. In situtia in care procesul pentru obtinerea activelor respective se realizeaza de a lungul mai multor ani, scutirea se acorda pe baza unor situatii de lucrari din care sa rezulte partea din investitii care va fi pusa in functiune in anul respectiv.
ATENTIE!
O conditie esentiala pentru a beneficia de aceasta facilitate este pastrarea in patrimoniu a activelor respective pentru o perioada egala cu cel putin o jumatate din durata lor normala de functionare. In cazul cedarii inainte de acest termen a activelor respective, se recalculeaza impozitul pe profit aferent profitului pentru care s-a acordat initial scutirea, si se stabilesc si majorari de intarziere calculate de la data aplicarii facilitatii respective.
Sursa: www.contabilul.ro
Premierul Boc asculta consultantii fondurilor europene
Firmele de consultanta s-au intalnit ieri, 11.02 a.c., la Palatul Victoria, cu primul ministru, pentru a dezbate problemele cu care se confrunta solicitantii fondurilor europene.
Principala problema semnalata de consultanti a fost numarul redus al personalului in cadrul autoritatilor care se ocupa de gestionarea fondurilor europene. Eliminarea bonusului de 75% care se acorda acestora a determinat ca cei mai buni profesionisti sa paraseasca posturile din administratie.
Alte probleme semnalate au fost: lipsa cofinantarii, plati intarziate, un mare procent din platile efectuate realizandu-se la finalizarea contractului, fonduri insuficiente pentru IMM-uri.
Printre recomandarile consultantilor pentru a creste gradul de absorbtie fondurilor europene s-au numarat:
identificarea unor solutii de catre Guvern pentru ca proiectele elaborate sa poate fi cofinantate si din credite bancare. In acest sens, primul ministru a declarat ca Ministerul Finantelor Publice pregateste un proiect de act normativ care sa sprijine autoritatile locale in privinta prefinantarii sau cofinantarii proiectelor prin utilizarea instrumentului garantiilor guvernamentale. In plus, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a precizat ca a avut deja consultari cu Asociatia Romana a Bancilor si se lucreaza la elaborarea unor documentatii care sa solutioneze aceasta problema;
cresterea capacitatii administrative a AM-urilor si OI-urilor astfel, eliminandu-se termenele lungi de evaluare si de aprobare a proiectelor;
alocarea unor fonduri suplimentare pentru finantarea proiectelor care se adreseaza IMM-urilor. In acest sens, primul-ministru a precizat ca Guvernul va lua o decizie cu privire la realocarea unor fonduri intre programe, inclusiv pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. De asemenea, premierul a afirmat ca se va analiza, in continuare, posibilitatea scurtarii termenelor pentru procedurile de selectare si aprobare a fondurilor destinate proiectelor care se adreseaza IMM-urilor;
achizitiile de servicii trebuie reconsiderate profund;
asigurarea transparentei in lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor.
“Toate problemele semnalate de dumneavoastra nu vor ramane fara o solutie reala. Voi generaliza acest mecanism de consultare periodica atat in formatul unui portal de consultare, cat si prin intalniri periodice”, a afirmat primul-ministru.
Sursa: www.gov.ro
Principala problema semnalata de consultanti a fost numarul redus al personalului in cadrul autoritatilor care se ocupa de gestionarea fondurilor europene. Eliminarea bonusului de 75% care se acorda acestora a determinat ca cei mai buni profesionisti sa paraseasca posturile din administratie.
Alte probleme semnalate au fost: lipsa cofinantarii, plati intarziate, un mare procent din platile efectuate realizandu-se la finalizarea contractului, fonduri insuficiente pentru IMM-uri.
Printre recomandarile consultantilor pentru a creste gradul de absorbtie fondurilor europene s-au numarat:
identificarea unor solutii de catre Guvern pentru ca proiectele elaborate sa poate fi cofinantate si din credite bancare. In acest sens, primul ministru a declarat ca Ministerul Finantelor Publice pregateste un proiect de act normativ care sa sprijine autoritatile locale in privinta prefinantarii sau cofinantarii proiectelor prin utilizarea instrumentului garantiilor guvernamentale. In plus, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a precizat ca a avut deja consultari cu Asociatia Romana a Bancilor si se lucreaza la elaborarea unor documentatii care sa solutioneze aceasta problema;
cresterea capacitatii administrative a AM-urilor si OI-urilor astfel, eliminandu-se termenele lungi de evaluare si de aprobare a proiectelor;
alocarea unor fonduri suplimentare pentru finantarea proiectelor care se adreseaza IMM-urilor. In acest sens, primul-ministru a precizat ca Guvernul va lua o decizie cu privire la realocarea unor fonduri intre programe, inclusiv pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. De asemenea, premierul a afirmat ca se va analiza, in continuare, posibilitatea scurtarii termenelor pentru procedurile de selectare si aprobare a fondurilor destinate proiectelor care se adreseaza IMM-urilor;
achizitiile de servicii trebuie reconsiderate profund;
asigurarea transparentei in lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor.
“Toate problemele semnalate de dumneavoastra nu vor ramane fara o solutie reala. Voi generaliza acest mecanism de consultare periodica atat in formatul unui portal de consultare, cat si prin intalniri periodice”, a afirmat primul-ministru.
Sursa: www.gov.ro
joi, 11 februarie 2010
ORDIN AL ANAF Nr. 77 din 2010
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 29 ianuarie 2010
Pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata"
Firme interesate
Actul intereseaza persoanele impozabile inregistrate in scopuri TVA care completeaza formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata".
Index
Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Persoanele impozabile care conduc evidenta contabila, potrivit legii, pentru operatiunile realizate pe baza de contract de asociere in participatiune declara inclusiv datele si informatiile privind taxa pe valoarea adaugata rezultate din astfel de operatiuni.
Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se depune la organul fiscal competent, la urmatoarele termene:
a) lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
b) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
c) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
d) anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevazute la pct. 80 alin. (4) din Normele metodologice si de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
e) pana la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele doua luni ale aceluiasi trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizeaza trimestrul ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in a doua luna a respectivului trimestru.
Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde si operatiunile realizate in prima luna a acestuia. In situatia in care exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in prima sau in a treia luna a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile lit. a) din prezentul paragraf.
Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia prezentarii formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata", cu codificarea informatiei prin cod de bare. Sunt exceptati de la aceasta prevedere:
a) contribuabilii mari, pentru deconturile care se depun prin intermediul Sistemului electronic national, conform legii;
b) contribuabilii care depun declaratiile fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Formularele se depun in format hartie, semnat si stampilat conform legii, la organul fiscal competent. Formularul se editeaza in doua exemplare:
- un exemplar se depune la organul fiscal competent;
- un exemplar se pastreaza de catre platitor.
Formatul hartie se obtine prin utilizarea programului de asistenta (DECLMF), elaborat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Programul de asistenta este pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata"
Firme interesate
Actul intereseaza persoanele impozabile inregistrate in scopuri TVA care completeaza formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata".
Index
Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Persoanele impozabile care conduc evidenta contabila, potrivit legii, pentru operatiunile realizate pe baza de contract de asociere in participatiune declara inclusiv datele si informatiile privind taxa pe valoarea adaugata rezultate din astfel de operatiuni.
Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se depune la organul fiscal competent, la urmatoarele termene:
a) lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
b) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
c) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
d) anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevazute la pct. 80 alin. (4) din Normele metodologice si de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
e) pana la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele doua luni ale aceluiasi trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizeaza trimestrul ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in a doua luna a respectivului trimestru.
Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde si operatiunile realizate in prima luna a acestuia. In situatia in care exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in prima sau in a treia luna a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile lit. a) din prezentul paragraf.
Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia prezentarii formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata", cu codificarea informatiei prin cod de bare. Sunt exceptati de la aceasta prevedere:
a) contribuabilii mari, pentru deconturile care se depun prin intermediul Sistemului electronic national, conform legii;
b) contribuabilii care depun declaratiile fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Formularele se depun in format hartie, semnat si stampilat conform legii, la organul fiscal competent. Formularul se editeaza in doua exemplare:
- un exemplar se depune la organul fiscal competent;
- un exemplar se pastreaza de catre platitor.
Formatul hartie se obtine prin utilizarea programului de asistenta (DECLMF), elaborat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Programul de asistenta este pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
miercuri, 10 februarie 2010
Ionel Popa va recomanda...
Buna ziua,
Prietenul dumneavoastra, Ionel Popa, va recomanda sa cititi urmatoarea pagina: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=6400
http://www.fonduri-structurale.ro
Prietenul dumneavoastra, Ionel Popa, va recomanda sa cititi urmatoarea pagina: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=6400
http://www.fonduri-structurale.ro
marți, 9 februarie 2010
Stabilirea venitului net din activitati independente pe baza normelor de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate independentă desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determină pe baza normelor de venit.
(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au următoarele obligaţii:
- stabilirea nomenclatorului, conform Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit;
- stabilirea nivelului normelor de venit;
- publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.
Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz, venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru această activitate.
Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală sunt supuse impozitării în aceleaşi condiţii cu taximetriştii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real
(3) Ministerul Finanţelor Publice elaborează criterii metodologice care conţin reguli pentru stabilirea acestor norme de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale. La stabilirea impozitului se va aplica norma de venit de la locul desfăşurării activităţii
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o altă activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:
- vadul comercial şi clientela;
- vârsta contribuabililor;
- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
- realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.
Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:
- perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;
- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.
Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.
Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an,. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de normă de venit vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.
Sursa:www.contzilla.ro
(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au următoarele obligaţii:
- stabilirea nomenclatorului, conform Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit;
- stabilirea nivelului normelor de venit;
- publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.
Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz, venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru această activitate.
Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală sunt supuse impozitării în aceleaşi condiţii cu taximetriştii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real
(3) Ministerul Finanţelor Publice elaborează criterii metodologice care conţin reguli pentru stabilirea acestor norme de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale. La stabilirea impozitului se va aplica norma de venit de la locul desfăşurării activităţii
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o altă activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:
- vadul comercial şi clientela;
- vârsta contribuabililor;
- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
- realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.
Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:
- perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;
- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.
Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.
Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an,. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de normă de venit vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.
Sursa:www.contzilla.ro
Vlădescu vrea penalizarea persoanelor care au terenuri agricole, dar nu le folosesc
Persoanelor care au terenuri agricole, dar nu le folosesc, ar trebui penalizate, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, prezent la deschiderea şedinţei de marţi a Bursei de Valori Bucureşti.
Întrebat de presă despre discuţiile de la Ministerul Agriculturii cu privire la impozitarea terenurilor agricole necultivate, ministrul a spus că susţine această propunere.
"Deocamdată nu am discutat cu ministrul Agriculturii, dar sunt susţinătorul idei de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este bine-venită. Susţin acest model de penalizare pentru cei care deţin terenuri agricole fără să le utilizeze", a declarat Vlădescu.
Proprietarii de terenuri arabile situate în extravilan plătesc un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale.
În ianuarie, Vlădescu a declarat că nu există discuţii pentru introducerea de noi impozite în agricultură, însă este necesară taxarea exploataţiilor agricole neînregistrate. El a arătat atunci că problema în agricultură nu constă în nivelul impozitelor aplicate, ci în gradul de colectare a acestora.
Sursa:www.mediafax.ro
Întrebat de presă despre discuţiile de la Ministerul Agriculturii cu privire la impozitarea terenurilor agricole necultivate, ministrul a spus că susţine această propunere.
"Deocamdată nu am discutat cu ministrul Agriculturii, dar sunt susţinătorul idei de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este bine-venită. Susţin acest model de penalizare pentru cei care deţin terenuri agricole fără să le utilizeze", a declarat Vlădescu.
Proprietarii de terenuri arabile situate în extravilan plătesc un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale.
În ianuarie, Vlădescu a declarat că nu există discuţii pentru introducerea de noi impozite în agricultură, însă este necesară taxarea exploataţiilor agricole neînregistrate. El a arătat atunci că problema în agricultură nu constă în nivelul impozitelor aplicate, ci în gradul de colectare a acestora.
Sursa:www.mediafax.ro
Nu vindeti un produs, vindeti utilitatea lui!
Odata, la o receptie in Geneva, un ziarist l-a intalnit pe presedintele firmei Rolex si l-a intrebat care mai era situatia in acel moment pe piata ceasurilor.
“Habar nu am”, a raspuns presedintele, “nu prea ma intereseaza piata ceasurilor.”
“Ce vreti sa spuneti cu asta?”, s-a mirat ziaristul. “Vindeti ceasurile cele mai celebre in lume si nu urmariti piata?”
“Stimate domn”, a explicat marele om de afaceri, “firma noastra nu vinde ceasuri, ea vinde senzatia de lux!”
In orice vanzare, ceea ce se vinde este utilitatea pe care produsul o ofera clientului. Utilitatea este lucrul care trebuie vandut, in timp ce obiectul constituie numai pretextul (vezi exemplul de mai sus cu ceasurile Rolex). Uneori, a descoperi utilitatea unui produs/serviciu este usor, dar deseori problema trebuie analizata cu atentie:
* Cati si-au luat telefon mobil pentru a avea o eficienta mai mare in munca? Si cati, in schimb, l-au luat pentru a parea mai importanti?
* Cei care si-au cumparat un Mercedes au apreciat oare tehnologia germana sau au vrut pur si simplu sa arate celor din jur ca au facut bani frumosi?
* Cei care isi cumpara instrumente de gimnastica le folosesc, intr-adevar, sau doresc doar sa-si gaseasca o scuza, putand ulterior sa spuna ca au facut tot posibilul, dar n-au slabit?
* Cati dintre cumparatorii de carti le citesc efectiv? (Daca s-ar face o statistica si s-ar judeca prin prisma numarului de carti cumparate si a timpului mediu pentru a citi o carte, s-ar descoperi ca toata populatia globului nu se ocupa cu altceva decat cu cititul.)
Motivatiile clientului pot sa nu aiba nici o legatura cu obiectul respectiv
Ca urmare, orice ati vrea sa vindeti, trebuie sa va puneti doua intrebari-cheie:
1. Ce vindeti cu adevarat?
2. De ce ar trebui cineva sa cumpere ceea ce vindeti dvs.?
Aceste intrebari va ajuta sa intelegeti adevarata utilitate pentru client a produsului pe care i-l propuneti (utilitate care este deseori ascunsa). Indiferent ca este vorba de un obiect, de un serviciu sau de o idee, utilitatea sta la baza oricarei tehnici de vanzare.
Utilitatea inseamna satisfacerea nevoilor
Dupa renumitul psiholog Abraham Maslow, comportamentul oamenilor este mereu rezultatul incercarilor lor de a-si satisface una sau mai multe dintre cele cinci nevoi fundamentale (”forte motivationale”). Maslow face o clasificare a acestor nevoi intr-o secventa numita “ierarhia nevoilor omenesti”. Iata aceasta clasificare, incepand de la nivelul elementar, pana la cel mai complex:
1. Nevoi fiziologice: includ foamea, setea, reproducerea, adapostirea, odihna etc.
2. Nevoi care tin de siguranta si protectie: practic sunt aceleasi ca mai sus, dar pe termen lung, aceasta insemnand stabilitate, protectie, loc de munca, pensie, asigurare.
3. Nevoi sociale: acceptarea de catre grup, prietenie, iubire, familie.
4. Nevoi care tin de ego: respect din partea celorlalti, recunoastere, raspundere, importanta.
5. Nevoi care tin de autorealizare: satisfactie personala, atingerea propriilor obiective, realizarea propriilor aspiratii.
Se pot face imediat doua comentarii:
a) odata ce o nevoie de nivel inferior a fost satisfacuta, ea nu mai este (in acel moment) o forta motivanta, dar va fi inlocuita de o nevoie de nivel superior. De exemplu, dupa ce a fost rezolvata pe moment problema hranei sau imbracamintei, intra in joc nivelul doi, adica omul incepe sa se gandeasca la o modalitate prin care aceste nevoi sa fie satisfacute si pe viitor.
b) pana cand o nevoie de nivel inferior nu este satisfacuta, omul nu este motivat de o nevoie de nivel superior. Este o observatie cruciala, nu numai pentru ceea ce inseamna tehnicile de vanzare, ci pentru orice evaluare a comportamentului: este destul de evident ca o persoana care nu are mancare nu este interesata prea mult de prieteni sau de cultura.
O situatie foarte interesanta si care poate fi foarte pretioasa in cursul unei vanzari este urmatoarea: persoanele care au dificultati la nivelul trei (de integrare sociala) au tendinta de a compensa aceasta stare de fapt sarind in mod nejustificat la satisfacerea unor nevoi de nivelul patru (prestigiu, importanta).
Practic, asta inseamna ca unele persoane care, intr-un fel sau altul, nu se simt la inaltimea celorlalti vor avea tendinta sa incerce sa ascunda aceasta slabiciune in spatele unor simboluri ale puterii, ale realizarii (masini de lux, bijuterii, imbracaminte scumpa etc.), fiecare dupa posibilitati. Daca este dus la extrem, acest fel de a actiona ii poate determina pe oameni sa-si incalce nevoi personale de ordin inferior!
Fiecare vanzare, pentru a fi dusa la bun sfarsit, trebuie sa satisfaca o nevoie anume situata pe un anumit nivel in piramida lui Maslow. Si este fundamental sa intelegeti, inainte de a va lansa oferta, care este nivelul care-l motiveaza pe potentialul client in acel moment.
Bruno Medicina
“Habar nu am”, a raspuns presedintele, “nu prea ma intereseaza piata ceasurilor.”
“Ce vreti sa spuneti cu asta?”, s-a mirat ziaristul. “Vindeti ceasurile cele mai celebre in lume si nu urmariti piata?”
“Stimate domn”, a explicat marele om de afaceri, “firma noastra nu vinde ceasuri, ea vinde senzatia de lux!”
In orice vanzare, ceea ce se vinde este utilitatea pe care produsul o ofera clientului. Utilitatea este lucrul care trebuie vandut, in timp ce obiectul constituie numai pretextul (vezi exemplul de mai sus cu ceasurile Rolex). Uneori, a descoperi utilitatea unui produs/serviciu este usor, dar deseori problema trebuie analizata cu atentie:
* Cati si-au luat telefon mobil pentru a avea o eficienta mai mare in munca? Si cati, in schimb, l-au luat pentru a parea mai importanti?
* Cei care si-au cumparat un Mercedes au apreciat oare tehnologia germana sau au vrut pur si simplu sa arate celor din jur ca au facut bani frumosi?
* Cei care isi cumpara instrumente de gimnastica le folosesc, intr-adevar, sau doresc doar sa-si gaseasca o scuza, putand ulterior sa spuna ca au facut tot posibilul, dar n-au slabit?
* Cati dintre cumparatorii de carti le citesc efectiv? (Daca s-ar face o statistica si s-ar judeca prin prisma numarului de carti cumparate si a timpului mediu pentru a citi o carte, s-ar descoperi ca toata populatia globului nu se ocupa cu altceva decat cu cititul.)
Motivatiile clientului pot sa nu aiba nici o legatura cu obiectul respectiv
Ca urmare, orice ati vrea sa vindeti, trebuie sa va puneti doua intrebari-cheie:
1. Ce vindeti cu adevarat?
2. De ce ar trebui cineva sa cumpere ceea ce vindeti dvs.?
Aceste intrebari va ajuta sa intelegeti adevarata utilitate pentru client a produsului pe care i-l propuneti (utilitate care este deseori ascunsa). Indiferent ca este vorba de un obiect, de un serviciu sau de o idee, utilitatea sta la baza oricarei tehnici de vanzare.
Utilitatea inseamna satisfacerea nevoilor
Dupa renumitul psiholog Abraham Maslow, comportamentul oamenilor este mereu rezultatul incercarilor lor de a-si satisface una sau mai multe dintre cele cinci nevoi fundamentale (”forte motivationale”). Maslow face o clasificare a acestor nevoi intr-o secventa numita “ierarhia nevoilor omenesti”. Iata aceasta clasificare, incepand de la nivelul elementar, pana la cel mai complex:
1. Nevoi fiziologice: includ foamea, setea, reproducerea, adapostirea, odihna etc.
2. Nevoi care tin de siguranta si protectie: practic sunt aceleasi ca mai sus, dar pe termen lung, aceasta insemnand stabilitate, protectie, loc de munca, pensie, asigurare.
3. Nevoi sociale: acceptarea de catre grup, prietenie, iubire, familie.
4. Nevoi care tin de ego: respect din partea celorlalti, recunoastere, raspundere, importanta.
5. Nevoi care tin de autorealizare: satisfactie personala, atingerea propriilor obiective, realizarea propriilor aspiratii.
Se pot face imediat doua comentarii:
a) odata ce o nevoie de nivel inferior a fost satisfacuta, ea nu mai este (in acel moment) o forta motivanta, dar va fi inlocuita de o nevoie de nivel superior. De exemplu, dupa ce a fost rezolvata pe moment problema hranei sau imbracamintei, intra in joc nivelul doi, adica omul incepe sa se gandeasca la o modalitate prin care aceste nevoi sa fie satisfacute si pe viitor.
b) pana cand o nevoie de nivel inferior nu este satisfacuta, omul nu este motivat de o nevoie de nivel superior. Este o observatie cruciala, nu numai pentru ceea ce inseamna tehnicile de vanzare, ci pentru orice evaluare a comportamentului: este destul de evident ca o persoana care nu are mancare nu este interesata prea mult de prieteni sau de cultura.
O situatie foarte interesanta si care poate fi foarte pretioasa in cursul unei vanzari este urmatoarea: persoanele care au dificultati la nivelul trei (de integrare sociala) au tendinta de a compensa aceasta stare de fapt sarind in mod nejustificat la satisfacerea unor nevoi de nivelul patru (prestigiu, importanta).
Practic, asta inseamna ca unele persoane care, intr-un fel sau altul, nu se simt la inaltimea celorlalti vor avea tendinta sa incerce sa ascunda aceasta slabiciune in spatele unor simboluri ale puterii, ale realizarii (masini de lux, bijuterii, imbracaminte scumpa etc.), fiecare dupa posibilitati. Daca este dus la extrem, acest fel de a actiona ii poate determina pe oameni sa-si incalce nevoi personale de ordin inferior!
Fiecare vanzare, pentru a fi dusa la bun sfarsit, trebuie sa satisfaca o nevoie anume situata pe un anumit nivel in piramida lui Maslow. Si este fundamental sa intelegeti, inainte de a va lansa oferta, care este nivelul care-l motiveaza pe potentialul client in acel moment.
Bruno Medicina
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
