Fondurile UE, ultima sansa de repornire a „motoarelor economiei“

Statul trebuie sa faca un efort birocratic pentru repornirea „motoarelor economiei“
Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fondurilor europene, cu care s-ar putea finanta programe de relansare a economiei. Aprecierile acestora sunt in ton cu declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bucuresti nu a luat masuri pentru a reporni motoarele economiei si i-a recomandat acestuia sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene pentru a investi in infrastructura si a relansa economia. Managerii din „economia reala” atrag atentia ca este nevoie de simplificarea procedurilor si de masuri aditionale, de natura fiscala sau administrativa.

Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al producatorului de vinuri Cramele Halewood, spune ca, pentru repornirea economiei, sunt necesare investitiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fiscalitatii si reducerea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La acestea se adauga stimularea sistemului bancar pentru a reincepe acordarea de credite si stimularea investitiilor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura relevata de domnul Franks, care nu necesita ca Guvernul sa se imprumute la fel de mult”, a adaugat Muntean.
Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma&Asociatii, spune ca statul roman este lipsit de instrumentele adecvate si de resursele financiare pentru o implicare directa si energica in economie, astfel incat aceasta sa reporneasca. „Jeffrey Franks recomanda Executivului o implicare mai ampla in procedurile administra-tive de elaborare si avizare a documentatiilor necesare accearii fondurilor europene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.

De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.

Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al firmei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.

Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezvoltarea agresiva a proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene sau in parteneriat public-privat, introducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul structurilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.
Dobanzile mari - o piedica

Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.

Radu Cimponeriu, directorul general al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestionarea fondurilor structurale si de controlul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.

Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca recomandarea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondurilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majorarea plafonului garantiilor guvernamentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guvernamentale.
Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2

Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine sperante in programul de investitii publice.

Presedintele Asociatiei Romane a Antre¬prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a declarat ca fondurile structurale reprezinta una dintre posibilitatile de finantare cele mai disponibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.

Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investitii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Executivul nu va adopta masuri foarte rapid.
Un nou discurs sec al premierului

Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).

„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor¬mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, proiect extrem de important pentru asigurarea predictibilitatii cheltuirii banului public”, a spus prim-ministrul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Financiarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fiscale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.
Critici dure din partea opozitiei
Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dumneavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.
Sursa:www.financiarul.com